Viktor

02

- Hei, Vick, așteaptă-mă!

Cezar mă striga de la o distanță destul de mare. Mă îndreptasem spre ușa mașinii cu cheia, nu știam ce vrea, doar plecasem din firmă, dacă avea ceva să îmi spună, îmi putea spune acolo. De când l-am angajat și pe el în cadrul firmei, totul mergea bine, se pricepe foarte bine la orice, îmi place de el că e muncitor și dedicat.

- Da! Ce este Cezar? Mă cam grăbesc, trebuie să merg acasă. Am să ii duc Christinei pastilele acelea pentru dureri de cap. Probabil se simte rau.

Deși mă iubea la fel de mult ca pe Cezar, mamei adoptive nu i-am spus niciodată "mamă", nu o deranja, dar nici nu ținea neapărat să îi spun așa. Spunea că pot să o strig cum doresc, și am ales să îi spun pe nume.

- Raportul de azi ce l-ai primit de la secretară, dosarul ăla verde, mi-a spus ca l-ai uitat pe birou. Trebuie să te uiți peste el acasă.

- Off, da! Așa este, mă grabeam să ajung acasă la mama ta și l-am uitat. O să urc imediat după el. Poți te rog să-mi scoți mașina? Măcar să nu mai stau sa fac asta, mă grăbesc, mă miră faptul că, până acum, Christina nu a sunat.

- Da, sigur, fac asta. Să îi spui mamei că eu o să întârzii puțin, rămân cu Selena să facem lista cu ce trebuie cumpărat pentru renovarea magazinului cel vechi din Andaluzia. Acolo se vând bine toate articolele de la absolut toate firmele, apoi mergem să cumpărăm.

- Perfect! Fug să îl iau, ia cheile! Să nu o zgârii că o să o aranjez și eu pe a ta. Îi arunc cheile, îi zâmbesc și pornesc spre birou.

Cezar prinde cheile ce i le-am aruncat in joacă, zambește mai mult forțat și urcă grăbit la volanul mașinii negre.
Apăs butonul de la lift, dar se pare că acesta nu funcționa.

Ce dracu' are liftul ăsta? Mereu când am nevoie mă lasă, în fine, o să urc pe scări. Pășesc în pas alergător pe treptele îmbrăcate într-o gresie albastră ce se asorta cu pereții, mobilierul dar și numele firmei, "Blue Dreams", urcând așa grăbit, în față îmi apare Selena.

- Iubitule, nu plecasei? Încotro așa pe fugă? mă întreabă ea pe un ton blând și cu o voce care întotdeauna mă dobora, îndreptându-se cu buzele spre gâtul meu imediat ce terminase fraza.

- Am uitat un dosar, scumpa mea. E în birou. îi dau voie să mă sărute pe gât, apoi o prind în brațe.

- Ai cam uitat de multe lucruri, chiar și de mine, m-ai cam neglijat în ultima vreme!

- Sela, știi ce probleme am avut, o să ajung înaintea ta acasă și o să îți fac o surpriză, promit!

- Hmm, sună bine, abia aștept!

Mă sărută și îmi lasă cale liberă, trebuia sa ajung repede acasă. În ușa biroului, altă problemă ce îmi "mănâncă" timp prețios, secretara mă aștepta în fața ușii.

- Domnule Viktor, ați uitat dosarul. E pe birou, înainte aș vrea să vă rog să îmi semnați niște hârtii. Azi parcă e ziua lucrurilor uitate, spune ea amuzată, am uitat și eu de ele.

- Off, Deya, cum v-ați găsit toți să mă întrerupeți când am treabă? Hai, adu-le! Mă așez pe scaun și semnez repede ce mi-a dat secretara, nu am mai citit ce scria, apoi, din fericire, am putut coborî cu liftul, de data asta funcționa. Ce lift de rahat! La urcat nu a mers, acum când îmi e mai ușor să cobor funcționează. Cezar mă aștepta lângă mașină.

- Frățiore, te salut! Să vi mâine pe la noi, e duminica, o facem in familie, tu de la un timp, ocupat cu munca, ne-ai neglijat.

- Se pare că, fără să vreau, neglijez pe toată lumea, Selena îmi reproșează același lucru.

- Haha, dintre toți cei ce am încercat doar tu ai putut pune mâna pe ea și acum o neglijezi? Urât! se amuză el.

- Mai taci mă, ca nu ai idee despre ce vorbești! dau mâna cu el și urc în mașină. El intră grăbit în clădire și îmi face cu mâna de pe geam, i se alătură și Selena ce îmi face un semn pe care nu l-am înțeles. Pornesc spre casă cu viteză.

- Ai făcut totul bine, Cezar?

- Absolut! Pun pariu că o să meargă bine!

- Foarte bine! Frânele?

- Da, frânele.

- Hmm, e totul clar acum. Se pare că rămânem șefi aici în curând dragule.

- Crezi că o să fie bine?

- Ce ar putea merge rău?

- Secretara și-a făcut treaba?

- Nu am întrebat-o. Selena scoate telefonul și apelează Deya, sarcină îndeplinită?

- Evident, mi-a mers mie ceva rău vreodată?

- Haha! Coboară la noi, trebuie să sărbătorim!

- Imediat, pornește televizorul de la bar, pune știrile, o să avem în curând știri de ultimă ora ce pariez că o să ne placă!