~Propunere indecenta~ (din seria Puterea banilor) 1

Part 8 ~ Vreau sa mor...~

In urma cu o luna...

I-am promis Larei ca intr-o luna se va putea intoarce acasa si asa se va intampla. Nu mai pot suporta aceasta distanta, si recunosc este numai vina mea. Daca acceptam de la inceput sa ii dau blestematele alea de actiunii nu mai suferea nimeni acum. In 15 minute ajung la birou, unde ii voi da actiunile lui Florin, sper sa uite de Lara, chiar daca am auzit unele zvonuri nu prea bune despre el, sper sa nu fie adevarate.

Dupa 15 minute...

-Ai cam intarziat, te astept de 30 de minute.

-Am fost retinut de un telefon, dar acum am ajuns. Doresc sa iti ofer actiunile in schimbul lasari in pace pe Lara.

-Suna tentant, ce pot spune imi convine dar nu mai doresc 65%.

-Dar cat?

-80% si nu ma ating de nici un fir de par al scumpei tale fiice.

-Nu crezi ca ceri prea mult? Era vorba de 65%.

-Acum am crescut miza, accepti sau nu ?

-Accept. Numai sa imi stiu copilul acasa.

-Deci sti unde e?

-Nu, si chiar daca as stii nu ti-as spune, asa ca semneaza.

-Ok, nici nu ma intereseaza. Gata am semnat, maine vreau biroul asta liber. Imi place, asa ca va fi al meu.

-Va fi cum doresti . Eu am plecat , am incheiat afacerea asa ca nu mai avem motiv sa vorbim deocamdata.

-Asa este, la revedere.

-La revedere.

-Andrei, i-ai urmarit telefonul?

-Da. Si am o veste foarte buna pentru tine.

-Ai gasit-o?

-Da. Dupa numarul de la care a sunat se afla in Miami, si din discutia pe care au avut-o, intr-o luna se intoarce acasa. Deci nu are rost sa ne ducem dupa ea. Sau cum vrei sa faci?

-Voi astepta sa vina ea si atunci va fi numai a mea. Victoria va fi mare, deoarece voi avea fata si actiunile.

Dupa o luna...

Totul sa schimbat in aceasta luna, din iubiti devenisem prieteni. Ma durea foarte rau situatia asta, simteam ca il pierd. In cea mai mare parte a timpului eram singura in casa, de o saptamana incepuse sa nu mai vina deloc, dupa acea noapte blestemata s-a indepartat de mine si nici nu ma suna sa stie daca sunt bine sau nu.

Cred ca a venit timpul sa il sun pe tata, nu mai are rost sa stau unde nu mai sunt dorita.

Am pus mana pe telefon si am format numarul tatei.

-Alo

-Tati, ce faci?

-Lara, printesa bine ca mai sunat.

-Ai rezolvat?

-Da, poti sa te intorci acasa, nu mai este nici un pericol.

-Maine voi fi acasa, iti promit tata. Te voi suna pentru a veni sa ma iei de la aeroport.

-Ok Lara voi astepta telefonul de la tine.

-Tati eu inchid, te voi suna maine. Te iubesc.

-Si eu printesa te iubesc.

Trebuie sa imi fac bagajul, nu mai are rost sa tin acest apartament ocupat. Mi-am impachetat tot ce aveam, uitandu-ma de mai multe ori pentru a nu uita ceva.