5

9 1 3
                                    

Pov autorul:
Afara era intuneric bezna,doar lumina lunii,stelele si lanterna pe care o tinea Ela erai singurele surse de lumina.
Calca pe ceva si tipa de spaima.
-Sunt eu.Shh!
-M-ai speriat de moarte.De ce facem asta la o ora asa tarzie?se planse ea.
-Scuze,dar nu e mai special?rase el.
-Da,e special sa stai in bezna intr-un loc pustiu si atat infricosator cum este acesta!zise ea mai in gluma,desi tremura dintr-un motiv necunoscut ei.
-Shh,hai sa mergem.
Isi impleti degetele de ale ei ;Ela simti ca ii ia inima la galop.Cel mai probabil era rosie la fata.
-Macar stii unde mergem? Ia lanterna,te rog.
Jay lua lanterna si o trase mai aproape de el.
Iesisera undeva in spatele unei benzinarii,unde erau numai camioane.
-Imi spui si mie ce cautam aici?
-O sa admiram stelele.Ela ii vedea mai mult umbra ,dar si aceea ii parea frumoasa.
-Aici?intreba mirata uitandu-se la cer.
El o lua de mana si incojurara benzinaria indreptandu-se spre un camion destul mare.Soferul tocmai inchisese usa si intrase in restaurantul de langa.
-Vom urca acolo.arata el cu privirea.
-Acolo?Eu nu pot sa urc acolo!
Spuse speriata.
Ii dadu drumul la mana .
El o apuca de umeri si se uita in ochii ei.
-Sunt aici,laga tine.Nu ai de ce sa-ti faci griji,am grija de tine.zambi.Ai incredere in mine si nu te voi dezamagi.Urc eu primul si te trag sus,bine?
Ochii lui o rugau sa il asculte.
-Bine.
El isi puse piciorul pe o roata si imediat urca.O privea acum de sus.
-Va fi bine,voi fi aici!
Ii intinse mana ,iar o apuca strans.Ii urma instructiunile si puse un picior pe roata ,apoi Jay o trase sus.
Ea rasufla usurata intinzandu-se.
-Astea sunt mere?
-Avem si gustare de noapte,domnita!
-Nu-mi vine sa cred!se uita pe cer si vazu multitudinea de stele.
-Wow!
-Frumos,nu?
-Frumos e putin spus!
Iubita ta este norocoasa.
Zise ea cu ochii atintiti la stele.
-Nu am iubita.marturisi.
El nu mai zise nimic.Ea pe de alta parte zambi in sinea ei.
Se auzi usa camionului trantindu-se si Jay se intinse langa ea,foarte aproape,prea aproape.
-Incepe spectacolul.Uite-te pe cer.
Ela se simtea vie si fericita,incepuse sa rada,nu ii pasa unde o va duce soferul .Jay era cu ea.

Dupa vreo ora,soferul a oprit in fata unei case.
-Hai,trebuie sa coboram.
El sari jos si intinse mainile,ea le primi cu bucurie caci acea apropiere o facea sa se simta atat de bine,atat de euforica.
-Cum ti s-a parut?
-Aaa...nu am cuvinte.Multumesc Jay!spuse emotionata.
-Hei,pentru ce sunt prieteni?o privi in ochii pret de cateva secunde.
-In 20 de minute vom fi in livada,stiu o scurtatura.
-Atat de repede?
El aproba si pornira cu lumina lunii inaintea lor tinandu-le companie.
Era ora 1 dimineata si ii era somn,dar si-ar fi dorit sa mai ramana cu el.
-Ar trebui sa pleci,esti obosita.Te vei descurca singura?
-Da,multumesc.
-Somnic usor!spuse si o pupa pe obrazul stang.
-Noapte buna!zice ea in transa.
Se intoarce si pleca cu lanterna stinsa si mana pe obraz,zambetul ii era pe buze.
Nu reusu sa adorma ,totusi visase cu ochii deschisi;pe el il visase.
Ela ii daduse numarul de telefon lui Jay,iar spre seara primise mesaj sa se intalneasca in livada.

-Ce facem azi?il batu pe umar caci era cu spatele.
-Ai dormit azi-noapte?
-Da,hai spune-mi! se ruga ea.
El isi incolaci bratul in jurul gatului ei si au mers la masina neagra pe care o vazuse in ziua cand era in oras.
-Au!
-Ce s-a intamplat?
-M-ai strans prea tare de gat!
-Off,nu te mai plange atat.veni in spatele ei si ii masa gatul.
Mainile ii erau usoare,dar puternice si agile.Cu el atat de aproape ii putea simti parfumul si rasuflarea calda pe gat.
Nu stia cat mai poate rezista fara sa-i cada in brate.
Urcara in masina si imediat ce iesira din oras dadu capota masinii jos si deschise radioul.
-Poti alege ce melodie vrei.Ia astia!
Ii daduse o pereche de ochelarii negri,el purtand o pereche identica.
Vantul ii ciufulea parul,muzica era prea tare ,iar el prea aproape,prea ademenitor.Toate o copleseau intr-un mod bun.
-Nu e soare afara.comenta ea in timp ce isi punea ochelari.
-Conteaza?Vedetele fac tot timpul asta.

Pov Ela:

Jay se simtea atat de bine si de confortabil in preajma mea astazi.Oare eu ii arat acelasi lucru?
Ma simt bine,ma simt perfect in preajma lui ,dar el pare atat de natural pe langa mine,care arat frigida.
-Julliet?
El ma privi fix in ochi ,nici ochelarii de soare nu ma puteau apara de frumusetea lui debordanta.
-Nu-mi mai spune asa!isi dadu el ochii peste cap.
-De ce nu?Mie imi place.In plus e numele tau adevarat nu o prescurtare ridicola .ma stramb .
-Prietenii mei spun ca e nume de fetita ,de aceea.
-Tie iti pasa de ceea ce cred ei?
-Imi sunt prieteni,nu e ca si cum decid totul in viata mea! Am ajuns.imi zambi si imi facu cu ochiul.
Ma uit in fata si nu vad nimic altceva decat cerul si inceputul apusului.
-Sa nu-ti mai intorci privirea,altfel vei rata apusul.
-Bine.
Este tot ceea ce pot spune.
Era minunat .De ce ma aducea in astfel de locuri minunate?
Aproape atipesc,dar el nu paru sa observe.
Capul imi cade pe umarul lui Jay;trbuie sa il ridic ,insa nu vreau.
El isi aseza mana pe parul meu mangaindu-l.
-Cat de obosita trebuie sa fii ca sa adormi singura cu un baiat ca mine!sopti el.
Ma gandeam la ce a vrut sa spuna,dar adorm fara sa-mi dau seama in caldura bratelor sale.

-Ela?Ela!
Auzeam cum cineva ma striga,dandu-mi seama unde sunt m-am trezit instantaneu ingrijorata.
-Cat e ceasul?intreb alarmata.
-Ai dormit doar doua ore.chicoti el.
-Pfiuu!rasuflu usurata.
Mi-am dat parul pe spate si l-am privit trista.
-Imi pare atat de rau!M-ai adus aici si eu ...
-Venim maine seara.ma linisti el.
-Poftim?
-Nu trebuia sa venim azi ,erai obosita.Vina mea!rase el.
Da ,era vina lui .
-Vrei sa mai stam?
-Imi este somn,dar as vrea sa mai raman.
Nu imi raspunse,pur si simplu imi lua grijuliu capul si ma trase pe umarul lui.
Eram socata,scena de mai devreme nu fusese un vis.
-De ce esti atat de grijuliu cu mine?
-Nu stiu,arati de parca trebuie sa fii ocrotita.

Nu mai este niciun dubiu,il plac.M-am indragostit de el fara sa-mi dau seama,fara sa vreau .


Pana vara viitoare...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum