like a cinderella //Zayn Malik

O,Romeo...!

                  Capitolul 15.

 

     O tensiune atat de ridicata plutea prin camera de dimensiuni relativ reduse,o tensiune provocata de multitudinea de sentimente si ganduri ce,mai mult decat probabil,daca erau lasate sa evadeze din stransorile intunecate ale mintii lor,dadeau frau liber unei explozii de marini inimaginabile.Si totusi,constiintele lor tanjeau dupa o eliberare de un rang atat de inalt.Sa simta  din nou acel gol ce acum parea a fi indesat cu emotiile fiecaruia,niste emotii atat de diferite,dar in acelasi timp atat de arogante,sa fie pur si simplu ei si nu un caracter bizar dintr-o lume atat de maleabila,incat o puteai simti cum cu o gratie desavarsita se sfarma intre mainile lor,atingand apogeul.

  Si totusi,cel ce  privea fara reusita in coltul atat de neinteresant,vroia sa alunece din acel univers contrariu?!

 Poate ca da,poate ca nu! Tot ce stia era ca niciodata nu fusese mai confuz.Doua intrebari ii framantau in disperare gandurile vagi.

De ce el o sarutase pe ea,ca si cand acel gest era ceva dupa care tanjea cel mai mult?! De ce acel tip ranjea,dar in acelasi timp isi destainuia uimirea de sub acea saltea moale? Totusi,ceea ce nu observase Zayn era mobilul din mana tipului.Acel mobil cu care avea sa faca multe...

-Cine-i el si ce cauta sub patul tau?murmura directionerul,spargand tacerea ce se adapostise peste acel dormitor ingust.

-Hm,pai...el e tipul cu pizza!ingana la randul ei Nina,mimand un zambet.

-Si ce cauta sub patul tau?

    Tipul nu zicea absolut nimic.Tot ce facea era sa-i priveasca pe acei ‘’porumbei’’,dupa cum el ii poreclea.

-Pai,face pizza !zise fata,facand totul sa para atat de normal,de parca o bucatarie se afla sub patul ei.Dar,cine stie,tot ce-i posibil!

-Acolo? Se holba Zayn.Intr-adevar,era ciudat.De ce un tip cu pizza ar sta inghesuit in acel loc nu tocmai indicat?gandi el.

-Mda,e o noua modalitate de a a prepara aluatul,cu caldura trupului.

  Probabilitatea ca ea sa fi crezut tot ceea ce spunea era nula.Ii era rusine de prostiile ce le scotea pe gura,dar cum altfel putea sa o duca la capat?

  Spunand adevarul...si,oricum, de ce mintea,cand nu avea nimic de ascuns?

-Atunci eu va las,rosti  Malik cu o oarecare dezamagire in glas.

-Stai,Zayn! Il opri fata,apucandu-l de maneca.

-Ce?

-Sarutul..?!

-Ce-i cu el?Nu a fost nimic,nu?Asa credeam si eu..Inca o data dezamagirea i se observa doar privindu-l.Si astea fiind spuse,a plecat,lasand-o pe Nina cu acel tip pe care abia de-l cunostea si care se benocla la ea neincetat.

-Ce te uiti cu expresia aia de strut sterilizat la mine? Nu-i de ajuns ca mi-ai stricat ziua,Einstein?Nu,sigur ca nu! Continua sa vorbeasca de una singura.

-Nina!

-Ce mai vrei?

-Fara suparare,dar ti se vede sutienul care e in culorile..curcubeului? intreba amuzat.

-Sa vezi ce curcubeu frumos iti fac eu la ochii aia strambi,zbiera furioasa.Si chiar era,ca de altfel nu reusea sa-l taraie pana la iesirea din vila.Posteriorul baiatul facu contact intr-un mod brutal cu pamantul rece,iar Nina pur si simplu il lasa in prag ca pe un catel abandonat de lume,cu coada intre picioare.