Vecini Celebri

VI

Isi deschise ochisorii caprui, cascand. Se ridica in sezut, trecandu-si mana prin parul blond.

"Buna dimineata." Ii zic eu, imcercand sa fiu cat de draguta puteam.

Rachel se freca usor la ochi si imi zambi, cascand puternic.

"Cine esti?" Ma intreba, asezandu-se in sezut la marginea patului.

"Eu sunt Sierra. O sa stam impreuna astazi." I-am zis eu, fortand un entuziasm major.

Rachel zambi cu ochii intre-deschisi. Am ajutat-o sa se imbrace in niste haine complet roz.

Am coborat imediat jos, unde Meredith ii puse in fata lui Rachel o farfurie cu clatite.

"Si.. ce vrei sa facem?" O intreb, in timp ce se desfata cu o bucata de clatita cu fructe de padure.

"Vreau sa iti prezint toti prietenii mei." Imi zice cu gura plina de mancare.

Dupa ce a terminat, am urcat amandoua la Rachel in camera. Ne-am asezat pe pat. Nu intelesesem la ce se referea cand zise 'prieteni'.

Am petrecut aproape 2 ore pentru a-mi prezenta toate animalutele ei de plus. Era o fetita foarte draguta. Dupa ce am invatat toate numele poneilor, am coborat cu Rachel jos.

"Buna dimineata." Se auzi voce groasa a lui Nash, care statea pe canapea.

"NASH!" Striga Rachel, ducandu-se spre el.

A luat-o in brate, strangand-o cu putere. Am zambit cand am vazut de imagine frumoasa formau: frate si sora.

"Vreau sa ne uitam la un film." Ii zice Rachel, cuibarindu-se la el in brate.

"Am o propunere." Ii zice Nash, ridicand un deget in aer.

Rachel facu un semn scurt din cap slca sa continue.

"Tu te uiti aici la desene si ma lasi sa vorbesc putin cu Sierra."

"De ce?" Ma bag eu in vorba.

Nash imi arunca o privire scurta si apoi se intoarse spre Rachel, care nu raspunse.

"Esti de acord?" O trezi Nash din starea de visare.

"Da." Zice, cu limba intre buze.

Nash zambi si veni spre mine, cu mainile in buzunarele pantalonilor negri.

"Am zis eu ca vreau sa vorbesc cu tine?" Il intreb foarte incet, atunci cand ajunsese destul de aproape ca sa ma poata auzi.

Nash chicoti usor si ma apuca de cot, tragandu-ma in sus pe scari dupa el. Nu am incercat sa plec, stiam ca nu aveam sa am sorti de izbanda.

Am intrat intr-o camera, care cred ca era a lui. Analizez lucrurile din jur. Camera lui era foarte dezordonata si vopsita in culori inchise.

"Ce voiai de la mine?" Il intreb, incrutisandu-mi mainile la piept.

"Voiam doar sa vorbesc cu tine." Imi zice pe o voce pe care nici macar eu nu puteam sa neg ca o consideram adorabila.

"Despre ce?"

"Despre ce vrei tu."

"Eu nu vreau sa vorbesc despre nimic."

"Pacat." Imi zice si se apropie periculos de mult.

"Ce vrei de la mine?"

"De ce ma respingi?" Ma intreba foarte serios.

"Pentru ca esti o persoana infumurata care se crede incredibila vedeta." Ii zic, dand dramatic din maini.

"Nu ma cunosti."

"Nici nu vreau." Ii zic si ma indrept inspre usa.

Nash ma prinde de incheietura, tragandu-ma inapoi. Eu scap un marait printre buze.

"De ce ai pareri preconcepute despre persoane pe care le cunosti doar din anumite barfe?" ma intreaba prindu-ma drept in ochi.

"Nu am, dar am anumite presentimente despre tine. Nu vreau sa ma amestec in lucruri pe care dupa le-as regreta."

"De ce ai regreta prietenia cu un tip asa ca mine?" Imi zice intr-un mod oarecum ironic.

"Despre asta vorbeam, nu esti superior nimanui."

Ii zic asta si dau sa deschid usa, insa vocea lui usor ragusita ma opreste.

"Dar totusi, imi esti oarecum datoare, draga mea." Imi zice, facandu-ma sa ma intorc cu fata spre el, inchizand usa in urma mea. 

"Prin ce? sau de fapt, de ce?" Ii zic incrutisand mainile la piept.

"Erai beata, moarta, nu bag mana-n foc ca nu fumasei si ceva si te-am dus acasa. Nici nu stii cum erai. Pacat ca esti foarte frumoasa dar mai aveai putin si te dezbracai complet acolo in masina. Cel mai mare stres al meu era totusi sa nu imi vomiti in masina si de-abia mi-o luasem de la curatat." Imi zice pe un ton ironic. 

"Nu eram chiar asa. Eram chiar foarte lucida."

"Atat de lucida ca te uri in masina unui necunoscut?! Atat de lucida ca nu puteai aproape deloc sa mergi?! Atat de lucida ca imi spuneai cat de mult ai vrea sa te intalnesti cu persoana care sa te faca sa te simti?" Imi zice, gesticuland dramatic la ultimele cateva cuvinte. 

"Se mai intampla sa bei prea mult, e o parte normala a adolescentei." Ii zic aproape incepand sa plang. 

"Ma bucur ca macar ai recunoscut cat de beata erai. Sincer, cand ai urcat in masina ma gandeam ca am prins una asa, prada, ca vii la mine si maine dimineata pleci la prima ora a diminetii si nu mai aud niciodata de tine. Cand am vazut cum erai, imi era mila si sa te iau la o tura pana la mine."

"Am inteles, ce vrei in schimbul favorului pe care mi l-ai facut?" Zic, simtind cum lacrimile se adunau mari in colturile ochiilor. 

"As putea sa iti cer sex, dar stiu ca asta obtin de la tine si fara sa imi irosesc avantajul aiurea. Am sa ma mai gandesc si am sa iti spun." Imi spune, razand batocoritor. 

"Bine, as putea sa plec acum?" 

"Erai libera oricand sa pleci." Imi zice, trantindu-se in pat.

Deschid usa si fug pe scari, in timp ce lacrimile imi curg pe obraji.

Hey! Ce faceti?  M-am reapucat de aceasta carte. Am modificat-o destul de mult, asa ca recititi-o si sper sa va placa. Incurajarile voastre m-au convins sa ma reapuc de aceasta poveste. 

Spor la citit si sper sa va placa!