Capitolul 2-Cateva cuvinte iti pot schimba viata

65 7 2
                                    


Era o dimineata normala, dar putin prea răcoroasă pentru întâia zi a lunii septembrie... Parintii mei păreau suparati si distanti, însă nu m-am gandit prea multă vreme la asta pentru ca muream de nerăbdare să treacă cele 2 zile care mă mai despărțeau de ziua mea de naștere.
Hope se ridică din leaganul in care stă in fiecare dimineata si intră în casă. In living James, Mara si Christian Fields, adica tatal, mama si fratele ei stateau imbufnati parca asteptand-o. Fata luă loc nestiind ce avea sa i se intample.
-Nu am facut nimic!
- Stim dar am vrea sa vorbim ceva cu tine si este important!spune tatal pe un ton impunator
-Ascult!
- Ne este extrem de greu si ne pare rau pentru ca nu ti.am zis asta mai devreme! Tatal scoase o carte veche cu aceleasi inscriptii ca si cele de pe jurnal si incepu sa citeasca
-"Fiecare adolescent, la miezul noptii care prevesteste ziua in care acesta implineste 16 ani trebuie sa isi pareseasca familia si sa plece alaturi de indrumatorul sau care il va escorta la vestita Academie pe care au urmat-o si stramosii acestuia. Exista 3 Academi: Luris Academy, Humen Academy si The Dark Academy. Acolo individul va urma cursuri de formare."
Părinții ei ridicară ochii din carte și se uitară îngrijorați la ea.
- Este adevărat. Absolut tot ce ai auzit. zise fratele ei cu ochii inlacrimati

Hope se uita ciudat la parintii ei, dar nu stia ce sa faca, sa rada sau sa planga? Nu are cum sa fie adevarat! Isi tot spunea ea.
-Nu stiu ce sa zic!
-Este adevarat tot ce tatal tau tocmai a citit! Aceasta este carte noastra, a Familiei Fields
- STOP! Adica voi tocmai imi spuneti ca trebuie sa va paresesc pe voi, pe prieteni si sa-mi parasesc viitorul pe care mereu mi l-am dorit ca sa urmez o Academie stupida cu un nume ciudat?! Nici gand!
- Hope, nu ai de ales, noi toti facem asta. Mai stii cand eu am fost plecat timp de 2 ani iar tata ti-a zis ca sunt plecat la matusa Alice? Ei bine, nu era adevarat, eram la Academie! Intervine fratele meu
- Si vrei sa spui ca dupa toate astea ma voi intoarce acasa ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat desi aceea carte groasa si prafuita spune ca asta este foarte important?! Nu are logica!
- Asta a fost destinul meu! Incearca sa te relaxezi, sa dormi putin. Vei afla tot ce vrei să știi la Academie.
- Sa dorm?! Hope era dea dreptul ravasita iar emotiile invadasera totul. Simtea ca o doare inima si nu stia ce sa faca. Isi ceru scuze politicos si pleca sus in camera ei. Se arunca in pat si tinandu-l pe Mr. Cuddles incepu sa planga necontrolat pana cand adormi.

Hei. <3
Numele meu este Ariana. Am început această carte acum mult timp dar acum am avut curajul să o postez.
Sper ca va place.
Și dacă nu cer prea mult, puteți să lăsați câte un comentariu în care să va spuneți părerea?
Mersi! Va pup. <3

DestinulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum