Repartitia pe case

152 10 4
                                    

Ariana POV

Repartitia se terminase. Dintotdeauna imi placuse sa ii privesc pe cei din anul intai fiind trimisi catre noile lor ''case''. Eu mersesem la Cercetasi, bineinteles, acum cinci  ani, cand am trecut prin ceremonie.  Din fericire, ma strigase pe celalalt nume. Multumesc, Minerva. Ce? Cand copilaresti cu ea ca bona ai tendinta sa uiti de titluri. 

Oricum, datorita ei, nici pana  acum nu s-a aflat cine sunt cu adevarat, si se poate spune ca am avut trei ani de scoala destul de  normali, pana acum.

Deodata, toate lumanarile s-au stins, lasandu-se intunericul. S-a auzit un vajait ca de matura Nimbus 2000, apoi s-au aprins luminile, apoi au inceput tipetele.

In centrul salii statea el, Cap-de-mort, inconjurat de sase Devoratori ai Mortii. A facut un semn cu bagheta, si toata sala s-a cufundat in tacere. 

,,- Ce vrei, Cap-de-mort?'' A tunat profesorul Dumbledore in sala. Cam toti elevii au tresarit la auzul numelui, mai putin eu. Nu pricepeam  ce ii speria asa de tare. E doar un nume, frate! Adica da, Cap-de-mort e cel mai mare vrajitor criminal existent, dar totusi. Unii copii plangeau, incapabili sa scoata un sunet, din cauza vrajii lui. Toti elevii aveau capetele plecate, de frica. Eu in schimb, l-am privit direct. Ce m-a interesat a fost Fata care statea in fata lui, dreapta, impasibila. Nu parea sa se teama de el, desi Cap-de-mort era in spatele ei, tinand-o de umeri.

,,- Dumbledore, vreau ca fiica mea sa invete aici!'' A tunat el, ca raspuns

Am fost socata. Fata aceea nu putea fi fiica lui . In primul rand, cine s-ar marita cu el?

Am privit spre masa profesorilor, unde Minerva McGonagall si ceilalti profesori il sfatuiau sa refuze sa o primeasca pe fiica diavolului la Hogwarts. Cu toate acestea, el m-a privit pe mine, nu pe ei. Eu m-am gandit o clipa, apoi am dat afirmativ din cap, aproape insesizabila. Ce? Toata lumea merita o a doua sansa. Si daca ma gandesc mai bine, ea nu a gresit cu nimic. Doar a fost crescuta de cel mai malefic si puternic vrajitor cunoscut.

,,- Prea bine, Cruplud! Fetita poate studia aici. Totusi, e prea mare ca sa o ia de la inceput. Va intra direct in anul cinci. Minerva, te rog, Ajut-o cu jobenul magic.''

,,- De ce, Dumbledore? Fiica mea nu are nevoie de ceremonie, oricum o sa intre la Viperini!''

,,- Poate, dar daca vrei sa intre la scoala mea, va fi tratata ca un copil obisnuit! Minerva, te rog!''

Dar profesoara nu facu nici un pas. Cred si eu!Cine s-ar apropia de buna voia spre Cap-de-Mort?! Devoratorii Mortii nu se pun.

,,- E in regula, Dombledore, o fac eu.'' Zise Cruplud cu un zambet malefic. Ce? Dumbledore i-a spus Cruplud, prin consecinta la fel si eu.

,,- Nu e nevoie, o sa o ajut eu cu jobenul. Nu ca nu as avea incredere in tine, dar nu vreau sa traumatizezi saracul joben'' A zis directorul, apoi a luat palaria si a inaintat spre centru. Taburetul a aparut ca prin minune, si fata s-a asejat. Dumbldore i-a aruncat o privire inainte sa ii puna jobenul, iar ea a spus cu voce tare, rasunatoare:

,,- Numele meu este Marceline Dorlent Cruplud.'' Apoi i-a alunecat jobenul pe ochi.

Aproape instantaneu, jobenul a strigat ,,Viperini''. Dumbledore a dat sa ii ia palaria, dar s-a auzit din nou: ,, Cercetasi''. Apoi din nou ,,Viperini'', ,,Cercetasi'', ,,Viperini'' , ,,Cercetasi'' ...

Am ramas masca. Toata sala, de fapt. Nu se mai intamplase asa ceva niciodata. De cand exista repartitia, nu s-a mai intamplat ca jobenul sa fie asa indecis. Dupa un moment de liniste, s-a auzit verdictul: 

,, Cercetasi!''

Pret de o clipa a fost liniste, nimeni nu misca. Marceline si-a scos jobenul, dar nu a spus nimic.

,,- Inacceptabil, Dombledore, cer sa se faca iar repartitia!'' A ordonat Cap-de-Mort, vizibil nervos. Acum toti elevi tremurau la propriu de frica.

,,- Fiica ta va respecta toate regulile si obiceiurile! Nu ii voi oferi tratament special. Daca nu iti convine, poti pleca.'' Zise directorul calm, cu un ton oarecum satisfacut.

,,-Fie!'' Zise Cruplud, nervos, apoi toate lumanarile se stinsera, iar. Si bineinteles, incepura tipetele. Cand lumina revenii, Devoratorii Morti disparusera, la fel si seful lor. 

Singura ramasa era Marceline, inca asezata pe taburet, cu jobenul in mana. Minerva s-a apropiat si i-a luat jobenul din mana. 

,,- Eu sunt doamna profesoara Minerva McGonagall. Se pare ca vei fi in clasa mea, pana l-a urma. Te invit sa iei loc.'' Zise ea, indicandu-i masa. Tonul profesoarei era rece, distant, oarecum precaut. 

Marceline a dat din cap si a venit spre masa noastra. I-am vazut pe colegii mei Cercetasi  ingramadindu-se de partea opusa a mesei, singurul loc liber ramanand langa mine. Fata s-a apropiat de mine si a intrebat: ,,- Pot lua loc?'' Nu era amenintatoare, ba chiar din contra. Parea ca incerca sa fie... draguta, cred...

,,- Sigur, chiar te rog.'' I-am raspuns si am incercat sa-i zambesc. ,,- Eu sunt Ariana'' m-am prezentat.

,,- Eu sunt Marci.'' A schitat un zambet in coltul gurii si s-a asezat.

Poate nu e asa rea pana la urma. Sau cel putin asta sper... 

Schimbari la HogwartsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum