capitolul 10

12 1 0
                                    

M-am trezit în dimineaţa următoare cu câteva ore bune în care

n-aveam nimic de făcut şi cu mulţi bani de cheltuit. Nu mai

avusesem niciodată parte de cele două în combinaţia asta.

Entuziasmată de acest gând, am urcat în goană scările, pentru un alt

duş şi ca să mă îmbrac. În ultima vreme nu mai făceam decât duşuri,

de vreme ce băile se dovediseră puţin cam periculoase.

După o binecuvântată plimbare la mall, m-am speriat când m-am

uitat la ceasul de la mână şi am văzut că trecuse bine de ora şase.

Mamă, cum mai zbura timpul când nu omoram nimic. Era prea

târziu să mă mai duc până acasă ca să-i ofer mamei o scuză pentru

astă-seară, aşa că m-am hotărât să-i dau un telefon. Am minţit-o 􀈮

din nou 􀈮 şi i-am povestit că m-am întâlnit întâmplător cu o prietenă,

că aveam să vedem un film şi să luăm pe urmă cina. Speram ca

indiferent ce avea să se întâmple astă-seară să nu dureze prea mult.

Măcar o dată ar fi fost drăguţ să mai petrec şi eu un sfârşit de

săptămână la mine acasă.

În mare viteză, chit că oricum eram în întârziere, am sărit din

camionetă imediat ce am ajuns aproape de peştera cea familiară.

Paranoică, îmi luasem şi cumpărăturile cu mine. Numai mie mi se

putea întâmpla ca să-mi spargă camioneta cineva şi să-mi fure

pachetele, chiar şi la marginea pădurii. Când am ajuns în fugă la

intrarea în peşteră, deja gâfâiam. Bones mă aştepta lângă gura grotei,

încruntat.

􀈯 Văd că ţi-a luat ceva timp. Oh, dar presupun că tot ce ai în

pungile alea e pentru mine, aşa că te-am iertat. Cred că nu trebuie să

mai întreb unde ai fost.

Ups. Brusc îmi trecu prin cap că gestul de a sosi cu braţele pline de

cadouri cumpărate din banii lui, fără să mă fi gândit şi la el, ar putea

fi considerat o obrăznicie. Ascunzându-mi greşeala, mi-am îndreptat

umerii, cu prefăcută indignare􀇱

􀈯 De fapt, chiar ţi-am adus ceva. Uite. Este pentru... ăăă... dureri

musculare.

I-am întins aparatul pentru masaj pe care-l luasem pentru

bunicul, dându-mi seama prea târziu de stupiditatea gestului meu.

Vampirii nu aveau dureri musculare. El se uită la cutie cu interes􀇱

􀈯 Măi, măi! Cinci viteze. Căldură şi masaj. Acţiune profundă,

penetrantă. Sigur nu-ţi aparţine?

Sprânceana lui brună se arcui cu mii de subînţelesuri, niciunul

terapeutic. I l-am smuls din mână.

􀈯 Zi aşa dacă nu-l vrei. Nu trebuie să fii atât de neobrăzat.

Bones îmi aruncă o privire plină de înţeles􀇱

Car si BonesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum