Yes, Sir (Română--Tradusă)

Chapter 35: Afraid

Capitolul 35: Teamă

În dimineața următoare,soarele pare să strălucească mai puternic ca de obicei în geamul apartamentului meu. Îmi fac niște pâine prăjită și îmi aranjez părul în timp ce mă uit la reflexia mea în ușa cuptorului. Când pâinea iese mă sperie și râd de mine. Mă simt ca și cum nu aș mai fi râs de mult timp.

Când ajung la muncă nu am timp să vorbesc cu nimeni înainte să dau de cap planificării pentru conferință. Este programată mâine și încă trebuie să găsesc catering de ultimă oră și de asemenea,echipament și să creez o listă cu invitați. Abia am timp să respir înainte ca ceasul să arate amiază și să îmi scot prânzul.

Renee nu apare cinci minute mai târziu,cade obicei,când este 12:15 și ea tot nu a apărut mă îngrijorez. Îi trimit rapid un mesaj în care scrie simplu unde ești?

Câteva minute mai târziu îmi răspunde Nu pot mânca cu tine azi.Sunt prea ocupată.Scuze

Mă încrunt și pun telefonul pe masă.Nu prea seamănă a ea. Îmi dau câteva fire de păr din ochi și încep să mă gândesc că ce a putut să pună așa. În mintea mea apare atunci când i-am aranjat șiret prânzul cu Louis. Poate că a înțeles ideea greșit.

Orice ar fi,Renee mă evită și trebuie să vorbesc cu ea.

Prea rău,nu am timp acum. În aceste câteva minute în care fac pauză și mă gândesc la Renee,e-mailul meu sună din nou. Oftez și mă întorc la calculatorul meu. Pare că îmi voi mânca prânzul în biroul meu azi.

La un minut după ce mă întorc la e-mailul eu,cineva intră pe ușă. Mă întorc și imediat îmi doresc să nu fi făcut asta. Mă uit cu desgust la bărbatul din fața mea.

"Ce vrei?" Spun aspru.

"Aceasta nu este modalitatea în care întâmpini un coleg,Leah" Hank rânjește.

Am rezistat tentației de a îi da degetul și am încercat să mă reconcentrez pe calculatorul meu. Oricum,pare că el are idei diferite. Hank vine către masa mea și se așază pe celălalt scaun pe care îl țin în biroul meu.Mi-am făcut o notă mintală să dau pe el cu Lysol.

"La ce lucrezi?" Hank întreabă,încercând să se uite peste umărul meu. Mă întorc repede și ridic brațele la piept,fața cu o privire dură.

"Am spus,ce vrei?" Ridic capul într-o pare ca și când aș crede că este incapabil să înțeleagă întrebarea mea. Fața se roșește într-o nuanță urâtă de roșu și se încruntă.

"Doar încerc să fac conversație" Se apără.

A trebuit să mă opresc din a îmi da ochii peste cap "Lucrez Hank. Fă conversație altă dată."

"Este pauză de prânz" Hank comentează "Se presupune că nu ar trebui să lurezi"

"Uite" Aproape mormăi "Am o mare nenorocită de conferință care are loc maine,aici,și trebuie să fac planurile pentru ea și tu mă distragi , exact ceea ce NU trebuie să se întâmple. De ce nu încerci să vorbești cu cu mine săptămâna vitoare? Sau poate poți găsi pe altcineva cu și niciodată să nu mai vorbești cu mine,pentru că actualmente,asta ar fi minunat. Actualmente,ar fi minunat dacă niciodată nu ți-aș mai vedea fața urâtă vreo dată!"

Imediat ce cuvintele ies din gura mea știu că am mers prea departe,dar pentru nu știu ce motiv,Hank zâmbește.

"Nț.Nț" Spune "Cu siguranță ai o gură,nu Leah?"

Mă uit la el pentru o secundă,desbătând dacă să îi răspund sau nu,dar când mă întorc încet la calculatorul meu.Hank chicotește și mă întorc la e-mailul meu. Când încep să tastez următoarele rânduri realizez că degetele mele tremură.