Blestemul

Printul

-Atunci nu ar fi mai bine sa il casatoriti pe faraon inainte sa vrea sa o faca pe Anippe regina?
-Nu este o idee rea. O sa ma gandesc la asta.
2 saptamani mai tarziu, Anippe il pregatea pe faraon, pentru a merge in sala tronului.
-Astazi vine printul Semenkhere din Memphis, vrei sa vii sa il intampini?
-Semenkhere? Intreba mirata Anippe
-Da, fratele meu, a locuit la Memphis un timp, dar revine la palat, dar ce este cu expresia asta?
-Nu e nimic, doar nu am stiut ca mai ai frati.
-Si? Vrei sa vii?
-Da, sigur, Ma duc sa ma pregatesc si vin si eu.
-Bine. Faraonul pleca si Anippe se indrepta grabita catre camera ei.
-Chavi! Nu o sa iti vina sa crezi, Semenkhere traieste.
-Minunat, dar cine este Semenkhere?
-Este predecesorul lui Tutankhamon, el a domnit inainte si a murit imediat, cel putin asa stim noi, da-mi cea mai frumoasa rochie, una alba, imi sta bine in alb, si bratarile si colierul primit de la Faraon.
-Bine, esti asa nerabdatoare sa il vezi?
-Tutankhamon si Semenkhere, au fost cei mai misteriosi faraoni.
-Bine, ai grija.
Anippe se imbraca cu cea mai frumoasa rochie si bijuterii, si se grabi spre sala tronului, cand intra toti ochii se indrepta spre ea
-Vino aici langa mine. O chema faraonul, ea se apropie, dupa cateva minute, timp in care faraonul nu isi mai deslipeste ochii de pe Anippe, Un tanar inalt, cu pielea creola, cu fata angelica, cu ochii blanzi, imbracat cu o panza in jurul taliei si un pieptar de aur, se apropie si se aseza in genunchi in fata faraonului.
-Frate, te poti ridica.
-Ma bucur sa vad ca sunteti bine. Ii raspunde printul Semenkhere, in timp ce o studie pe Anippe, ea ii raspunde cu un zambet cald.
-Acum te poti retrage sa te odihnesti. Ii spune faraonul pe un ton rigid cand vazu schimbul de priviti dintre Anippe si print el se retrage politicos, dupa care toti prezenti parasira sala pe rand, Anippe se scuza si pleaca si ea.
Pe terasa palatului Anippe privea iar cum nilul incepea sa iasa din matca si sa inunde, asta fiind binecuvantarea Egiptului, Inundatiile anuale le oferea egiptenilor pamantul perfect pentru agricultura, cum soarele apuse de mult timp Anippe incepuse sa simta putin frigul, dar cinvea de la spate o acoperi cu o panza, cand se intoarce sa vada cine este ramane uimita...
-Printe! Exclama uimita Anippe in timp ce incerca sa se aseze in genunchi.
-Nu face asta, nu este nevoie, o intrerupe printul.
-Iti place aici?
-Da este foarte frumos, dar ce faceti aici?
-Te-am vazut aici si am venit, oricum vroiam sa iti vorbesc.
-Se vede de undeva daca sunt aici. Intreba ea curioasa.
- Da, vino aici. O lua de mana si se apropie de marginea terasei, doar de acolo, si ii rata spre o cladire mai inalta.
-Ce este acolo? Intreba intrigata Anippe.
-Este palatul reginei, dar acum este gol.
-Am inteles. Ii raspunde Anippe in timp ce atentia ei era asupra mainii printului care o tinea de mana, printul vazu si isi retrage mana.
-Am auzit cate ai facut pentru familia asta si pentru tara, iti multumesc.
-Am facut doar ce am putut sa imi fac datoria, pot sa va rog ceva?
-Sigur, ce este? Ii raspunde printul putin uimit de indrazneala ei.
-Ma puteti scoate putin din palat? Simt ca ma sufoc.
-Faraonul iti da voie.
-De ce este nevoie sa ii cer voie?
-Bine ma duc sa pregatesc un car.
-Nu, caru este prea mult, un cal e mai bine.
-Stiti sa calariti?
-Nu, de asta v-am cerut ajutorul.
-Bine, urmeaza-ma.
Printul o lua de mana fara retinere si pleca spre poarta palatului, noroc ca stia o zona sigura, si nimeni nu ia vazut, o ajuta sa urce pe cal si se urca si el in spatele ei, o trage mai aprope de el, ii cuprinde talia cu o mana gest ce o face pe Anippe sa tresara.
Putin timp mai tarziu se aflau in desert, nu mai era nimeni in jur, Anippe se cobora de pe cal si se intinde pe nisip, printul uimit ii urma exemplu si se aseza laga ea se uitau impreuna la stele.
-Chiar imi era dor de libertate.
-Dar la palat nu esti libera? Intreba printul mirat.
-Nu este moment in care sa nu ma tem pentru viata mea la palat.
-Cunosc semtimentul, nu ar fi mai bine sa te casatoresti si sa pleci departe de palat.
-Daca ar fi asa simplu. Ii raspunde Anippe cu o greutate in glas.
-Ce te opreste?
-Sa nu vorbim de asta, am venit aici sa ma bucur de libertate.
-Este noapte nu ar trebuie sa ne intorcem la palat? Desertu este periculos noaptea.
-Loc mai periculos ca palatul nu este.
Cand se lumina Anippe dormea cu capul pe pieptul printului, el o lasa sa doarma, nu o deranja, dar primele raze de soare o trezi.
-Imi pare rau ca am adormit asa, de ce nu ati spus nimic?
-Nu am vrut sa te deranjez, dormeai asa linistita si nu ma deranjat. Ii raspunde printul in timp ce se ridica si se indrepta catre cal.
Incaleca amandoi pe cal si porni inapoi catre palat, cand intra in camera ei, faraonul o astepta.
-Unde ai fost toata noaptea?intreaba faraonul furios.
-Am fost putin in afara palatului.
-Si nu puteai sa ma rogi pe mine sa te insotesc? Chiar trebuiasa il rogi pe print sa vina cu tine?
-Nu intele gresit..
-Stai putin, petreci o noapte intreaga cu un barbat nustiu unde, si imi spui sa nu inteleg gresit? Pregateste-te la noapte iti petreci noaptea la mine in dormitor....Va urma.