medicine

capitolul 5

după o noapte în care somnul nu a vrut să apară am mers la spital fericită. nu știam de la ce era acea fericire, eram pur şi simplu fericită.

când am pășit în incinta spitalului fluturi mi-au apărut în stomac.

- bună dimineața domnișoară juliet. - m-a întâmpinat asistenta de aseară zâmbind.

- bună dimineața. - am scos cuvintele zâmbind.

- dacă vrei te poți duce în camera 100, iubitul tău s-a trezit. - a spus ea făcându-mi cu ochiul.

- mulţumesc.

am încercat să mă comport normal, mergând calmă pe coridoarele albe și ștergându-mi zâmbetul de pe faţă, dar era imposibil.

am bătut de două ori în ușa după care am pășit încercând să nu fac gălăgie. o muzică calmă răsuna în mica încăpere, aceeași melodie de aseară.

travis privea pe mica fereastră de lângă patul lui, stând pe pat.

- cred că ai nevoie de muzică nouă. - am șoptit amuzată.

el s-a întors brusc, clipind des cu cel mai mare zâmbet pe care l-am văzut vreodată.

- cred și eu, dar să știi că îmi place cântecul acesta. - amuzamentul se citea pe chipul lui. - am crezut că nu mai vii.

- știi, pe lângă iubitul meu, am și un tată aici. - zâmbetul meu a devenit mai mare când i-am văzut expresia.

- trebuie să recunoști, ai un iubit arătos. toate asistentele de aici mă doresc. - mi-a făcut cu ochiul.

un mic chicotit mi-a scăpat în timp ce mă îndreptam spre tata.
la auzul bip-urilor frecvente mi-am întors capul spre travis.

- este normal să se audă așa de rapid?

- da, da este. - a chicotit.

- cum poți dormi auzind astea? - l-am privit ridicând o sprânceană.

- de asta există muzică.

----