Accidentul

74 9 7
                                    

Ploaia a inceput rapid.Fugeam atat de repede incat stropii de ploaie erau mai mult ace.Lacrimile s-au combinat cu ploaia si,chiar daca nu ploua tare eram fleasca.
Fugeam pe o strada ingusta si intunecata.In mintea mea erau doar strazile pe care stateau cunostintele pentru ca nu puteam sta pe strazi.Am auzit o masina de politie in spate.M-am uitat.Strigau dupa mine.Nu puteam sa dau ochii cu autoritatile pentru ca m-ar fi intrebat cine sunt si m-ar fi dus acasa.Asa ca am inceput sa alerg din ce in ce mai tare.Alergasem deja cativa kilometrii insa trebuia sa razist.Am mers pe mai multe strazi inguste in sepranta ca ma vor pierde.Dar ei continuau sa ma urmareasca.Eram disperat.Acasa nu puteam merge fiindca probabil ala meu m-ar fi omorat murdar cum a facut si cu mama.Eram doar la cateva strazi departare de casa unchilor mei.Daca ajingeam acolo as fi putut sa raman peste noapte fara ca ei sa afle de unde am fugit si de ce.
Vedeam strada principala din care dadea strada rudelor mele.Am fugit la viteza maxima.Fugi...fugi...fugi!!!STOP!Cele mai albe faruri din viata mea mi-au aparut in fata.Scartaituri...tipete,de la mine sau de la altii...si impactul.Tot ce am simtit au fost o durere in zona capului si a piciorului.Dupa ce durerea a trecut...am simtit iarasi stropii de ploaie de pe mine.Insa mai simteam ceva.Si nu era rece..din contra...era cald.Suroaie de sange imi umpleau fata.Desi tineam ochii deschisi nu vedeam nimic.Tot ce auzeam era un piuit care ma surzea incet.Cand am inceput sa vad,am vazut doar sange amestecat cu apa.Si atunci l-am vazut.Inconjurat de sange,mi-am dat seama ca nu il mai simt si am stiut ce e.Un picior.Al meu.Ochii mi se inchideau usor si in curand am intrat in coma.
Stateam pe marginea unei banci si ma uitam la un lac in care se aflau rate colorate.Fluturi ma inconjurau si in jurul meu erau plantate flori de toate felurile.Eram in rai.In sfarsit scapasem de toate grijile si durerile.Zambeam larg si ma bucuram de peisaj.Nu mai ploua,nu mai era noapte,iar primele raze de soare au aparut.Doar ca ceva ma nelinistea.Pe marginea lacului era o silueta inalta cu doua coarne nu ma indoiam cine e.Nu putea fi atat de frumos.Stiam ca nu sunt demn de rai.Ma indreptam spre el si ma pregateam sa merg in iad.Insa cand am ajuns langa el si l-am atins am vazut din nou acea lumina de far.
M-am trezit in sala de spital cu perfuzii si auzeam voci.
-Nu se poate asa ceva.E imposibil.Si-a pierdut piciorul.L-am vazut cu ochii mei.
-Si totusi inca il mai are.Este acolo.Atasat de corp.Nu am mai vazut asa ceva pana acum e un fenomen foarte strani...
-Hey puternicule.Te-ai trezit?Ai fost lovit destul de rau.In locul tau nu as incerca sa ma ridic cateva zile.
Am dat din cap in semn de aprobare pentru ca nu aveam inca puterea sa vorbesc.
-Se pare ca vrei sa iti pastrezi puterile.Te inteleg.Te las sa te odihnesti.Ne vedem in cateva ore.
Asistenta a plecat din camera si a inchis usa.Am vazut raportul cu starea mea de sanatate pe masa din stanga mea.Tot acolo erau si flori si un bilet pe care scria "Sa te faci bine Zack,din partea clasei."Am luat raportul si m-am uitat la el."Craniu zdrobit frontal si amputare picior stang.Stare grava,caz de deces."Desi pe foaie aveam craniul zdrobit si un picior lipsa nu somteam nimic.Am stat pe ganduri.Cum se putea asa ceva.
-Oops am uitat raporul...scuze.
Am reusit sa il pun repede pe masa ca sa nu isi da seama ca m-am uitat in el si sa ma ia la intrebari.Inainte sa iasa din nou din camera am zis:
-Parintii mei au trecut pe aici?
-Nu inca dragule.Probabil sunt...ocupati.Mama ta insa e in stare grava in camera de alaturi.S-a cam certat cu tatal tau ,s-a impiedicat si a cazut.Ghinion.
Deci nu murise.In sfarsit mi se intamplase ceva bun."S-a impiedicat...ghinion" sigur.
-De cat timp sunt aici?
-De o saptamana.Hai odohneste-te.Ai mult de recuperat.Ai vazut cu ochii tai ce scria in raport.
A iesit din camera facandu-mi cu ochiul.Am dormit o saptamana si nuci o ruda...doar prieteni.Foarte dragut.Dar aveam alt ceva la ce sa ma gandesc.Cine era in spatele siluetei acelea negre,cum am supravietuil la asa ceva..cum mi-a crescut un picor ai de ce sunt inca in viata,cu ce motiv?Dar acum am nevoie de somn.
Am crezut ca nu asa se manifest o coma.Simteam caderea de la un bloc cu opt etaje,cu parul in vant,aterizand din clipa in clipa intr-o parcare.

MonstrulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum