Capitolul 7

30 8 3
                                    

Skip pași cu grija prin întunericul coridorului . Se rătăcite de câteva minute în labirintul care era casa lui Art . Un moment i se paru ca o zarise pe Donna , dar apoi dispăruse . Auzea ploaia căzând deasupra , ropotind pe acoperiș .Își tarsai picioarele pe covorul gros .
- Hei , striga el intr-o incapere slab luminata , de unde auzise zgomot slab de voci .
Luminile pâlpâiră si apoi se stinseră . Singura lumină de pe coridorul din spatele lui fu deodata inghitită de intuneric . Stătea in picioare intr-o camera cufundată in beznă . Se intinse să atingă pereții . Avu impresia ca aude pe cineva respirând la colțurile camerei . Dar apoi nu se mai auzi nimic .
- E cineva aici ?
Ceva se izbi de colțul întunecat .
- Alo ! zise Skip cu voce tare .
Nimic .
- Ei bine , nu e amuzant deloc .
Se întoarse înapoi către coridor . Atunci auzi o șoaptă și cineva aruncă un sac de cârpă peste capul lui Skip . Două perechi de mâini îl apucară de brațe . Începură să-l tragă pe coridor .
- Ce-înseamnă asta ! strigă Skip .
Un căluș i se băgă cu forța in gură. Skip încercă să țipe , dar fără folos . Era silit să meargă cu răpitorii lui .
Îl târâră prin întunericul casei , în jos pe niște scări , si apoi pe o ușa afară .Atunci simți aerul rece și ploaia pe cand era dus afară . Se deplasară pe pajiște înspre lac .
Skip pricepu că-l duceau la debarcader . Era un soi de farsă .
Asta trebuie să fie .
Simți docul sub picioare . O ușă fu deschisă. Îl împinseră în interiorul debracaderului ,apoi în ceva ca un cufăr de lemn .
- Ce-i asta ? gâfâi el prin căluș
- Liniște , răspunse o voce stranie . A sosit timpul pentru inițiere !

*
* *
Tunetele se rostogoleau peste Lacul Furtunii . Cartoane și șervețele de la picnic erau purtate prin aer de vântul puternic .

Lisa stătea la fereastra din față , privind cu atenție ploaia ce cădea ca o perdea de nepătruns .
O clipă crezu că vede câteva forme miscându-se de-a lungul pajiștei spre lac .
Dar chiar atunci Donna o bătu pe umăr și-i dădu un prosop uscat . Când Lisa se întoarse din nou cu fața la fereastră, umbrele dispăruseră .
- La ce te uiți ? întrebă Donna .
Lisa începu să-și usuce părul
- La nimic . Furtuna asta îmi joacă feste , e înșelătoare .
Donna oftă .
- Da , cred că pe toți ne face puțin ciudați .
- Ce s-a întâmplat ?
- Despre Art e vorba , răspunse Donna cu o expresie seriaosă pe fața ei drăguță .
- El și Bill se grăbeau în sus pe scări . Art a fost de-a dreptul obraznic cu mine când i-am spus că ar trebui să vină jos și să aibă grijă demusafirii lui .
- Poate că are nevoie să fie singur ceva vreme , zise Lisa .
Donna o proivi .
- Lisa , pot să-ți vorbesc despre ceva ? Vreau să spun , fiindcă simt că suntem bune prietene .
- Și eu simt la fel ,zise Lisa încetișor .
-Despre Art e vorba , nu știu ce să fac . Cred că nu mai vreau să mă întâlnesc cu el . Nu merge si pace .
Lisa ezită , întrebându-se dacă Donna aflase cumva despre avansul pe care i-l făcuse Art .

-Donna , cred că ar trebui să te mai gândești .
- M-am gândit , răspunse ea . Pur și simplu nu mai țin la el , ei bine așa cum ții tu la Skip .Vreau să spun că voi cel puțin comunicați unul cu celălalt .
- Tu nu comunici cu Art ?
- Nu mai comunic . Mă simt prost, Lisa . Acum doi ani , cand am intrat în echipă ,Art a început să se țină după mine .Eu fusesem la câteva întâlniri cu Bill ,dar nu mergea .Iar e așa drăguț și deștept . Mi s-a parut ceva normal o perioadă de timp , dar acum nu mai sunt așa de sigura de cuplul nostru .

- Ai găsit pe altcineva ? întrebă Lisa .
- Nu , nu chiar . Pur și simplu nu mai vreau să mai fiu cu Art . Eu ...

Dinspre partea cealaltă a camerei se auziră glasuri care-i amintiră Donnei că se aflau într-o cameră plină cu amici de-ai lui Art .

-Poate ca nu-i acum timpul și locul pentru această discuție, zise ea
Lisa confirmă printr-o mișcare a capului .
- Poți să vii cu noi spre casă . Hei , apropo , unde-i Skip ?
- Uite-o pe doamna Lawing . Poate dumneaei știe .

Se apropiară de mama lui Art ca
s-o întrebe dacă îl văzuse pe Skip. Doamna Lawing răspunse că Art cu alți băieți s-au dus la debarcader , ca să se asigure că barca era în siguranță . Lisa își spuse că umbrele pe care le vazuse prin ploaie fuseseră Art și Skip .

-Poate ar trebui să mergem să-i căutăm , sugeră Lisa .
- Nu li s-a întâmplat nimic , raspunse doamna Lawing . Lăsați-i să se distreze . Debarcaderul e acoperit .Nu vor sta în ploaie .
- Sigur , interveni Donna strâmbându-se de-ale băieților.
Lisa zâmbi nervos .
- Așa e . Ce-ar putea să li se întâmple ?
Știa că în momentul când Skip se va întoarce , vor pleca .Nu voia deloc să mai rămână acolo .

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 26, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

S.a hotărât ai să moriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum