Timpul trece și are un gust tot mai amar,
Deși ploaia s-a oprit, vântul iarăși m-a găsit.
Noaptea s-a luminat, străzile s-au întunecat...
Și am plecat, condusă de nimic,
Pierdută... în neant.
Melodia s-a sfârșit dar e dată pe repeat,
Vreau să prelungesc fiecare minut, fiecare secundă.
După ce rătăcesc de jur împrejur,
- M-am pierdut!
Pretind că m-am pierdut și mă agăț de tine.
- Te rog, întoarce-te...
A ramas doar zâmbetul tău rece.
