1 + Trailer

512 43 22
                                    

Am o idee nouă pe care o voi scrie în colaborare cu sora mea, SterianLori. Având în vedere că lucrez şi la povestea În căutarea răzbunării, iar lui Lori şcoala îi ocupă mult timp, nu vom posta aşa de des pe cât ne-am dori. Sperăm să vă placă. Lectură plăcută!

Alina şi Lori

__________________________________

Cred că e trecut de mult timp de miezul nopţii, aerul rece reuşind să îmi amorţească pielea, chiar şi în stadiul în care mă aflu în momentul de faţă. Mi-am dorit să știu ce oră e aşa că am scuturat mâna stângă apoi am ridicat-o puțin spre ochi și am încercat să îmi dau seama care din cele două ceasuri indică ora corectă. Sunt sigură că acum câteva ore aveam dor unul.

La naiba! De vină e alcoolul ce îmi pulsează în sânge. Această otravă ce a reuşit să îmi acapareze toate gândurile raționale și iraționale.

Încerc cu greu să mă ridic de pe treptele reci și realizez imediat că micuța mea prostie, de a-mi pune la încercare rezistența mea la băutură, a fost un adevărat eșec total! Cum dumnezeu sfântu' să bei până nu te mai poți ține nici pe propriile picioare, ştiind că a doua zi vei avea o migrenă de toată frumusețea și că te vei blestema în gând pentru imensa idioțenie făcută.

Reușesc să mă prind la timp de balustradă, înainte să fac un contact extrem de dureros cu asfaltul. Îmi întorc capul peste umăr, vrând parcă să găsesc pe cineva în spatele meu.

Acum o clipă era acolo. Pot să jur că era acolo! Unde a putut să dispară atât de repede, cât timp eu am încercat să mă stabilizez pe propriile picioare gelatinoase. Și deodată simt că trebui să-mi amintesc ceva. Ceva extrem de important.

Îmi ridic mâna și o trec cu greu prin buclele aurii. Afurisit de păr, îmi spun uşor nervoasă. Niciodată el nu e de acord când îi spun că îmi doresc să îl scurtez. Mereu îmi spune că am un păr mult prea frumos ca să scap de el. Încep să chicotesc ca o idioată și mă întorc cu spatele spre balustradă, sprijinindu-mi coatele de ea.

- Alex, dacă nu ieși afară mă jur că, mă jur că... Încerc să spun, însă limba mi se împleticește în propria gură, abia reușind să leg cuvintele. La naiba! Afurisit ce ești. Mă tund cheală, spun într-un târziu. Îți jur că mă tund cheală, asta am vrut să spun.

Îmi întorc capul când în stânga, când în dreapta, încercând să-mi dau seama dacă văd vre-o siluetă în apropiere. Însă, nu. Sunt mai singură decât însăși pasărea cucu din ceasul lui bunica, ce îl are montat pe peretele din salon. Întotdeauna am urât acel ceas, sau disprețuiam faptul că cucul e mereu singur. Zgârcitul ce la realizat nu putea oare să îi pună și lui un prieten, să aibă cu cine să-și petreacă timpul?

E clar, băutura a reușit să îmi afecteze o mare parte a creierului, sau în cel mai rău caz, am înebunit! Ce naiba îmi pasă mie de un amărât de cuc, din lemn, de pe timpul lui tata lu bunica?

Încerc să îmi aduc aminte la ce anume mă gândeam înainte să-mi apară prostia asta în cap. A, da! Că sunt mai singură decât acel cuc...

-Al naibi să fi tu dacă nu ieși afară, încep să țip ca o nebună, însă nimeni nu-mi răspunde. Unde naiba-i toată lumea? spun cu voce tare și privesc în jurul meu.

-Hei, tu! Aud dintr-o dată o voce puternic bărbătească, undeva cu mult deasupra mea.

Oare să fie dumnezeu? Nu, nu cred! În plus, de ce mi-ar vorbi mie? Am făcut atâtea prostii în ultimul timp încât nici nu le mai țin minte numărul. Poate totuși e el și vrea să-mi spună că e dezamăgit de mine și că a decis să nu mă mai primească în rai atunci când mi-o veni timpul, drept răsplată pentru nesăbuinţa mea, îmi va pregăti un bilet special pentru i... i... locul fierbinte din centrul pământului pe care toată lumea îl urăște, dar nimeni nu se străduiește să-l evite.

Îndrăgostindu-mă de tineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum