Ai vrea de fapt să ştii...

Cinci - Mda, pedeapsa!

Heeeloooow!   ^_^

Ok, trec direct la subiect : vrei intai vestea buna sau cea rea?

Bine, intai aia buna : Mi-am cam stors creierii la acest capitol, in incercarea de a povesti mult mai bine ce se intampla si ce simt personajele. Sper ca mi-a reusit...  :))   :*

Iar cea rea : Imi pare asa de rau ca plec luni la munte si stau 7 zile.   :((  Dar sper ca acolo sa ma loveasca imaginatia si sa am multe idei dupa.   :))

Oricum, spuneti-mi va rog ce parere aveti despre acest capitol.   :*

Cinci - Mda, pedeapsa!

- A cui a fost ideea asta cu corcodusele? tipa Saya nervoasa, uitandu-se la toti cei din camera cu niste ochi extrem de reci - dupa ce directoarea pleca.

Se simtea extrem de nervoasa. Si cand se intampla chestia asta, nu era de bine. Era de ajuns sa o enerveze o singura persoana dintr-un lucru marunt, si apoi exploda. Saya era uimita de cate putea sa faca in momentele acelea. Ii venea sa dea cu pumnul in orice, sa mormaie un milion de injuraturi si multe altele. Dar ei nu-i placea cand starea aceea punea stapanire pe ea. Incerca dese ori sa numere pana la 10, incet, cu ochii inchisi, dar totusi nu prea functiona. Gata, potoleste-te! Doar nu vrei sa-i bagi in spital pe prietenii tai, isi zicea Saya.

- Scuzati-ma..., incerca ea sa adopte o fire mai draguta.

I se paru ca pe chipul perfect al lui Chace rasari un zambet, mai degraba un ranjet, dar Saya il ignora, crezand ca e doar imaginatia ei. Iar spre surprinderea lui Chace, el chiar zambea, fara sa fie constient de acest lucru. Era cam speriat, dar totodata foarte distrat.

Fayre avea o spranceana ridicata, in ochii ei de culoarea mierii citindu-se mirarea, Chace prefacandu-se ca habar n-avea de ce se intamplase, facand pe prostul - care apropo, se pricepea de minune la misiunea asta. Cleo statea nemiscata, rasucindu-si cateva fire de par in jurul unghiei firave si micute de la degetul aratator, colindand pe alte lumi intentionat, in timp ce realitatea trecea pe langa ea - ehh, de fapt nu trecea avand in vedere ca toata scena parea "batuta-n cuie", parca scoasa dintr-un tablou de la muzeu. Dawson se simtea stanjenit, uitandu-se in pamant, cu cele doua brate in sold, in timp ce Matt se uita ba la Fayre, ba la Saya - pregatindu-se sa isi ceara scuze de la acasta, luand desigur totul pe umerii lui.

Ryan tocmai inchidea usile de la balcon. Sau probabil sa le deschida sa se arunce pe acolo imediat ce Saya avea sa tipe mai tare la ei.

Alice se vedea ca nu prea fusese de acord cu aceea idee, asa ca era serioasa, stand pe scaunul din fata biroului, cu fata spre spatarul gri, tinandu-si capul intre cele doua maini delicate. 

Iar in cele din urma, Patrick, care se afla in spatele Sayei. Avea ochii de smarald atat de limpezi, incat aceasta isi vazu reflexia in ei. Oare ce planuieste? se intreba Saya incruntandu-se la el ingrijorata.

- Bine! Scuze Saya, nu ma asteptam ca baba noastra de directoare sa fie chiar sub noi, explica intr-un sfarsit Fayre. Deja mi-a stricat toate planurile, adauga ea marait.

- Felicitari! Acum in loc sa ne distram, vom sta toata ziua inchisi in scoala asta si vom spala banci! spuse Saya si intra in baie.

- A decurs destul de bine, spuse Matt folosindu-si vocea pitigaiata.

- Mda. Acum haideti sa ne pregatim, ne asteapta o intreaga zi de chin, ii informa Patrick.

- Cum de nu esti nervos ca Saya? Nu ai facut nimic si totusi..., intreba Alice surpinsa.

- Ehhh, nu stii niciodata ce poti face cu cateva galeti pline de apa cu sapun si cativa bureti, ii explica acesta, facandu-i cu ochiul.

Am uitat ca el e genul care si intr-un WC s-ar distra, isi zise Cleo amuzata.