Rock 'N' Roll Ballerina

Capitolul 7

Capitolul 7

-Perspectiva Vanessei-

- Aaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

*dupa 5 minute*

   Ma opresc din tipat pe un ton ce implica un numar prea mare de decibili ca cei din casa sa isi faca linistiti somnul si din sarit in sus si in jos pe patul torturat deja prea mult.

*Liniste*

- 3,2,1...

  Fac numeratoarea inversa pe degete reusind sa ghicesc ca ai mei vor da navala in camera la "0".

- Ce s-a intamplat?

  Vocile mamei si a tatei la unison ma intreaba insa nicidecum pe tonul acela ingrijirator ,ci mai degraba pe cel "de ce nu ne-ai putut lasa si tu sa dormim mai mult?". 

- Ghiciti ce e azi!

Ghiciti voi primii,lor le ia deja prea mult.

- Ăă..draga..?

- E duminica, nu?

- Da, e duminica. Dar nu la ziua saptamanii ma refer eu. Hai, mai doua incercari.

- Ziua ta e pe 9 august si ziua de nume pe 15...

- 0 incercari, pfiu, sunteti varza.

  Si rad fiindca ei inca nu s-au prins.

- E 5 decembrie.

Gesticulez sugerand sa continue ei dar normal ca ma privesc cu aceeasi confuzie .

- Si acum 18 ani pe data de 5 Decembrie..

- A urmat ziua de 6 Decembrie ca in orice an normal?

Parinti, ma dezamagiti grav.

- Nu cred ca ati uitat de propria voastra aniversare!

- Nu pot sa cred, azi chiar e aniversarea noastra!

Rostesc mama si tata la unison.

- Aiii. La multi ani, draga.

- La multi ani, draga mea.

Momentul e complet cu un sarut.Am vaga banuiala ca daca nu era un copil in camera -mda,eu sunt aceea- il faceau mult mai lung.

- Si acum ca v-ati dat si voi insfarsit seama ca azi e o zi super speciala  -sar din pat pentru a ajunge langa ei- .. , spuneti-mi: unde iesim diseara?

Zambesc cu subinteles iar ei se privesc intre ei.

***

- Ia si asta, si asta,si asta.

  Ajung cu greu la produsele indicate de Diana si le introduc anevois in cosul de cumpaturi prea plin deja.Cred ca daca nu cedeaza cosul primul, bratele mele vor ceda ele cu siguranta.

- Am uitat de supa. Trebuie sa ne intoarcem la raionul 3 si dupa trebuie sa ajungem la sectorul Congelate de unde vom lua..

- Diana, stop.

- S-a intamplat ceva?

  Ii fac semn cu capul spre gramada uriasa de alimente.

- Ah, scuze.

  Ma scapa de incarcatura ce nu mai rezista in bratele mele iar eu expir usurata. Arat -si nu trebuie sa am o oglinda ca sa ma conving de data-  ca cineva care nu isi mai poate simti propriul corp dupa un lung maraton cand defapt eu doar am carat un cos intr-un supermarket vreme de 10 minute.

- Acum hai la raionul pentru supe.

- Ăă..si la raionul Cadoul pentru aniversarea lui tata si mama cand mergem?