Dulce Supunere

Capitolul 11

O voce din capul ei ii spunea sa plece de acolo.Nu vedea prea bine cine se afla in fata ei,dar ii se parea atat de cunoscut si misterios,incat ar fii stat ore in sir de vorba cu el.Se concentra pe fata perfecta,pe tricoul negru si blugi albastrii atat de deschisi,de parca te-ai fii pierdut in ei pentru totdeauna.Parul ii era ciufulit,poate ca nu a dormit prea bine din cauza unei femeii cu care se certase.

Isi duse palmele catre fata,frecand-o pana ce se va trezii.Trebuia sa vada cine e acolo,cine ii doreste inca o data corpul,dar si inima.Spera doar sa nu fie un criminal in serie,ce o va ucide lent si dureros.Arata atat de bine,incat nici daca ar fii vrut nu s-ar fii opus.

Cu inima batand nebuneste in corp si cu barbatul ce era la cativa centimetrii in fata ei,fugii din calea lui,in cea mai apropiata camera.Nimerise in bucatarie,asa ca acum nu mai avea cale de scapare,si nici afurisitul ala de cutit.In spatele ei,auzii cum pasi repezi se indreapta spre bucatarie,iar apoi se ascunsera in spatele ei.Care va fii urmatoarea miscare? O furculita in frunte sau in piept?

Lumea se oprise in loc cand el ii lua o suvita de par,atingand-o moale si incet.Inchise ochii pentru a ii adulmeca parfumul masculin.Se bucura la fiecare atingere a lui,ca un copil mic ce tanjea dupa o alta bomboana.Atingerile si parfumul ii dadeau dependenta de cand era in casa ei.

- Pregatita pentru o noapte de distractie?

Rase in incaperea intunecata.Bianca se intoarse spre el,mai hotarata ca niciodata.Totul ii se parea cunoscut la acest individ,iar acum tocmai isi daduse arama pe fata.Privindu-i ochii albastrii si buzele pline,amintirile isi faceau aparitia in capul ei imbibat de alcool.Tipul ce profitase de ea,ce ii spusese ca o iubeste si care ramasese blocat pe o insula,era chiar in fata ei?

- Andi,soptii rezemata cu mainile pe blatul bucatariei.

El ii stranse mainile pentru a o simtii mai aproape.Era fericit ca ii putea provoca astfel de reactii.O domina inca de la inceput,si desi nu ar recunoaste niciodata Bianca,se simtea bine cu noul ei stapan.

- Iesi afa...

Andi ii prinse buzele intr-un sarut ce poate il doreau amandoi.Nu era usor sa se departeze de el,iar faptul ca o saruta atat de calm,o facea sa moara in bratele lui.II provoca bucurie cand o atingea si o privea cu ardoare,insa trebuia sa reziste tentatiei de a continua acest sarut.

- Acest joc a luat sfarsit,Andi! Ne uram amandoi,nu vom avea o relatie serioasa si niciodata in viata ta,nu vei avea sentimente pentru o femeie.

Ochii lui o priveau cu furie atunci cand puse capat sarutului si ii arunca acele vorbe in fata.Totul i se parea un film prost,o drama ieftina cu o femeie usoara.

- Este adevarat,ne uram amandoi si vrem sa ne razbunam unul pe celalalt.Te-am urat cand te-ai culcat cu mine desii nu erai prea lucida,atunci cand l-ai implicat si pe Rares,sa nu uitam si de denuntarea la politie si toate toanele tale.Prezenta ta imi face rau.S-au intamplat multe lucruri intre noi,Bianca si inca nu iti recunosti sentimentele.

Mainile ei erau asezate pe pieptul barbatului ce ii da o gramada de motive sa recunoasca ca il iubeste,ca il vrea in fiecare dimineata alaturi de ea. A promis ca nu se va lasa condusa de inima in viata aceasta atat de scurta.Era o femeie ce isi ascundea durerea si iubirea cu zambetul pe buze.

- Ai spus ca ma iubesti,iti amintesti? Desigur,spuse cu dispret,m-ai mintit si atunci.

Intunericul din incapere si razele lunii ce erau indreptate spre fata lui,din cauza jaluzelelor deschise,o topeau din cap pana in picioare.De ce era atat de atragator? De ce o innebuneste cu fiecare gest? Isi retrase mainile,inconjurandu-si bratele reci pentru a isi alunga gandurile care ii chinuiau mintea.