Prietenii

58 1 0
                                    

Toți credem ca avem un cel mai bun prieten, nu? Dar pana la urmă știm ce este un prieten ca să îl putem vedea? Nu știu despre alții ,dar pentru mine un prieten bun este cel care îți vede toate defectele, le spune verde în față, dar reușește să îți găsească calități care să îți acopere toate defectele. Sau este cel pe care îl inviți la momentele bune ,iar la cele grele vine singur. Este cel care face diferența dintr-un zâmbet real și unul fals și poate să transforme un zâmbet fals în unul adevărat. Este mai ușor să zâmbești fals decât să explici de ce ești trist,nu? Acum crezi ca sunteți cei mai buni prieteni, dar cu timpul începi să te îndoiești. Te întâlnești cu prietenul sau prietenii tăi și ești ferm convins că te vei distra ,dar ajungi să te simți în plus. Nu te simți bine lângă ei ,nu te regăsești în conversațiile lor,nu poți să îți spui părerea și încerci să te retragi. Ei vor întreba ce s-a întâmplata, de ce ești supărat, iar tu minți că nu ai nimic, pentru că dacă le spui crezi că nu vor înțelege și mai crezi că vor râde de tine și de modul în care te simți.Atunci vrei să plângi ,să te izolezi departe de ochii lor. Și te întrebi „Oare m-am schimbat eu sau ei?", dar totuși realizezi ca ei se poartă la fel cu toată lumea doar cu tine diferit. Este doar imaginație, gelozie sau adevăr? Dacă este imaginație, de ce nu am crezut așa până acum? Dacă este gelozie, pentru cine sau pentru ce este gelozia? Dacă este adevăr, ce fac? Începi să te simți singur înconjurat de o mulțime de oameni și, sincer, ce singurătate mai dureroasă poate exista? Atunci tot ce îți dorești este sa dispari, însă ce îți dorești cu adevarat este sa fii găsit. Vrei o persoană care ,cu adevarat, să te înțeleagă în totalitate, să îl simți ca este cald când te ia în brațe și să poți discuta orice fara sa crezi ca va rade de tine.Cred că dacă nu mai aparții unui suflet ,retrage-te și ia-o de la început ori de câte ori va trebui. Dar dacă nu poți, pur și simplu nu poți să o iei de la capăt, dacă nu te poți retrage din acele suflete, dar nu te simți bine lângă ele, ce poți să mai faci? Vezi dacă ți-e dor....Păstrează distanța pentru un timp mai lung, o zi, o săptămână, o lună de cât timp crezi că ai nevoie. Dacă el te caută înseamnă ca ține măcar puțin la tine ca un bun prieten, dar dacă tu nu îl cauți, înseamnă ca tu nu îl vezi așa cum te vede el pe tine. Dar dacă după un timp crezi că îți este măcar puțin dor de el și dacă ai multe de spus și singura persoană care crezi că te poate asculta este acea persoana, ține-o lângă tine. Dacă îi simți lipsa și te simți incomplet fără el atunci în mintea ,sufletul tău să îl consideri prieten .Poate că ai vrea să vorbiți despre alte lucruri, dar crezi ca el nu înțelege ce vrei să spui, că nu te va înțelege. Fa-l sa înteleaga, spune-i ce vrei sa spui fara sa iti fie teama. Daca el îti provoaca teama si îndoiala când îi vorbesti indeparteaza-te. Nu ai ce cauta lânga o persoana care iti provoaca nesiguranta. Poate că vrei să auzi anumite lucruri de la el ,dar nu le spune niciodată. Fă-l să înțeleagă că vrei ceva de la el. Una dintre cele mai frumoase lucruri pe mi-le poate spune un prieten este „Aș muri pentru tine. Dar n-am să trăiesc pentru tine", pentru ca așa simt că nu sunt prins sub un legământ de nedesfăcut, simt că am libertatea de avea propria viață cu propriile ei reguli, dorințe, bucurii, tristeți. Nu am auzit asta și nici eu nu am spus-o cuiva. Dacă o spun cuiva va înțelege același lucru ca mine sau va crede că este o insultă? Am trecut prin așa ceva, mi-am spus parerile la o iesire cu cele mai bune prietene,dar nu au fost ascultate. Am fost criticata din cauza lucrurilor preferate, parerilor, gândurilor si sentimentelor mele. Ca orice om, simt si gândesc multe lucruri, dar nu spun nici macar un sfert din ele. Si nici macar atât de putine lucruri nu sunt întelese în mod corect. Dar, totusi, sunt un caz fericit pentru că am realizat ceva. Am realizat că cineva pe care credeam cel mai bun prieten nu îl mai văd așa, am mai realizat că o prietenie veche încă rezista și că mai există o altă persoană care mă poate înțelege, o pot înțelege și o pot consider un prieten, nu foarte bun....dar bun.

Primul capitol. Sper ca v-a placut, macar putin. Dacă vreți să vorbim despre ceva anume lăsați-mi un comentariu cu subiectul respectiv. Mulțumesc!










Viața, un misterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum