When dreams come true [An Andy Biersack love story]

1.Ghinion

●24 MAI

Mai disperata ca niciodata, imi cautam geamantanul, dar cand in sfarsit l-am gasit banii lipseau. Dar cum puteam sa ma concentrez in a-mi aminti unde i-am pus daca toata lumea tipa la mine?

  - Anabell, draga mea, grabestete caci vei pierde avionul catre Los Angeles! Ti-ai pus totul in geanta? evident, mama nu avea nici un stres, pentru ca nici macar nu stia cat este ceasul...

  -Bell, misca-ti fundul ala mare si gras mai repede! Parca ai fi un melc constipat! Vom pierde avionul catre Los Angeles si sti ce inseamna asta? Ca nu vom ajunge la concertul cu Black Veil Brides!

  Incercam sa ignor tipetele mamei si Sophiei, dar nu prea reuseam. Imediat ce am auzit spusele Sophiei "ca nu vom ajunge la concertul cu Black Veil Brides", mi-am amintit unde am pus portofelul cu bani. L-am insfacat repede si am coborat scarile cu o viteza mai mare ca niciodata, iar asta inseamna foarte mult pentru mine deoarece eu nu alerg mai deloc. In fuga i-am spus mamei ca imi va fi dor de ea, ceea ce cu siguranta nu se va intampla, si am plecat catre aeroport alaturi de Sophia, cea mai buna prietena a mea inca din copilarie.

  In sfarsit am ajuns la aeroport. Era prima data in cei 19 ani ai nostri cand am zburat cu avionul de unele singure. Desi eram dezorientate si nu prea stiam ce sa facem pot spune ca ne-am descurcat destul de bine... Sau cel putin asa credeam pana cand avionul aterizase.

  Dupa ce am coborat din avion si ne-am luat bagajele, Sophia observase ceva foarte ciudat: multi, chiar foarte multi oameni din aeroport vorbeau limba italiana, dar am trecut peste asta crezand ca este doar o coincidenta... o coincidenta foarte bizara. Ne indreptam catre iesirea din aeroport. Eram atat de entuziasmate ca vom ajunge la unul din concertele cu Black Veil Brides, incat parca nimic nu mai conta. Dar trebuia sa strice cineva tot! Cand sa iesim din aeroport, o voce primitoare sa auzit din spate:

  - Welcome to Italy!