Simt

32 4 3
                                    

Încep sa mă aranjez pentru petrecere. La machiaj, ehh.... nimic special. Fond de ten, rimel, eyeliner și un ruj vișiniu. Parul l-am îndreptat, accentuand mai bine șuvițele arămii. Îmi iau rochia, jacketa de piele, bocancii negri și ies încrezătoare din casa. În fata mă așteaptă masina lui Dylan.
-Bună scumpo! Mă întâmpină acesta.
-Hei! Unde e petrecerea?
-Ușor, o sa vezi.
-Serios acum. Unde mă duci?
- Matt organizează o petrecere, mulțumită?
Mai bine nu se putea. Matt, bogătaș ingamfat și... idiot.
-Aham. Spun scurt și apoi îmi verific telefonul.
În scurt timp, ajungem în fata unei clădiri de-a dreptul uimitoare. Avea 4 etaje și muzica se auzea de la 3 străzi distanta. În curte se vedeau tot felul de puști beți, care mai de care euforici.
An coborât din masina de mana cu Dylan. Era ceva la atingerea lui ce ma făcea sa mă simt în siguranță. Acum observ și eu, ca era cu adevărat frumos. Ochii aceia albaștrii, ce te făceau sa te gândești la oceanul înghețat. Parul ciufulit și totuși atât de perfect. Iar camasa neagra mă omoară de-a dreptul.
Intram în casa uriasa și încep sa examineze fiecare persoana în parte.
Marea majoritate sunt colegi de la liceu, care erau sub influenta cine știe căror substanțe sau băuturi alcoolice. Printre persoanele de aici sunt si Matt, Amaris, Jordan si Claire care danseaza cu un băiat brunet. Când se întoarce spere mine.... imi dau seama ca mai bine nu a-si fi venit aici. E Zayn, care dansează și o atinge drăgăstos pe Claire. Când văd ca dansează atât de apropiati de parca ar fi un cuplu, mă întorc la Dylan și îi spun:
-Saruta-ma!
-Stai ce? Întreabă confuz.
- Doar sartua-ma, spun autoritar.
-Sigur iubire.
După aceste cuvinte își lipește buzele de ale mele formând cel mai pasional sărut. Cu coada ochiului mă uit la Zayn, care pare dezamăgit și trist. Dar nu imi pasă. Am suferit prea mult din cauza lui, acum e rândul sau. Ii sărut buzele cărnoase ale lui Dylan și nu mă despart de el decât atunci când rămân fără aer. Ma despart de el, dandu-i seama ca... mi-a plăcut. A fost extraordinar, cum me sincronizam perfect. Ma sint atât de bine. Atat de în siguranță, simt euforia și bucuria pe care cu credeam ca o sa le mai simt. Pentru prima data mă simt plina de viață.
-Cum a fost? Mă intrata Dylan șarmant.
-Uhm.. Dau sa spun ceva dar sunt întreruptă de buzele sale care se izbesc puternic de ale mele. Ii răspund imediat la sărut, și simt aceiași fluturi în stomac ca prima data.
-Mulțumesc! Spun încet
-Pentru? Întreabă Dylan cu o fata atât de atrăgătoare.
-Pentru ca mă ajuți sa trec peste tot și mă faci sa mă simt în sfârșit bine. Spunand ce aveam de spus, îi lau în brațe și pentru o clipa Zayn îmi dispare din minte, ramanandu-mi doar frumosul pe care îi îmbrățișez.
-Ești foarte frumoasa Cara! Si, și eu îți mulțumesc pentru un sărut minunat.
Ne despărțim din îmbrățișare și mergem împreună sa ne luam ceva de băut. Ajungem lângă stand și îi văd pe Zayn stand rezemat de parte.
-Cara, trebuie sa plec plec puțin. Vin imediat! Spune Dylan și îmi da un sărut scurt pe frunte.
Acum sunt intr-o situație deplorabila. Zayn sta la un metru depărtare de mine și își bea tacticos sin punch-ul sau.
-Bună! Imi spune cu o voce stinsa.
Nu îi răspund și continui sa îmi umplu paharul cu suc.
-Uite Cara, nu știu ce crezi sau ce crezi ca ai văzut, dar îți spun ca nu e adevărat. Poate mă urăști, nu te invinovatesc, dar ar trebui sa mă asculți. Clarie nu înseamnă nimic pentru mine. E doar o prietena care...
Nu apuca sa termine fraza ca pe ușa intra Clarie.
-Hei iubire! Spune aceasta și îi da un sărut lui Zayn pe buze. Unul scurt, dar un sărut.
-Eu cred ca plec. Și Zayn, nu știam ca prietenii se sărută. Mersi ca m-ai adus cu picioarele pe pământ.
Părăsesc încăperea și mă îndrept spre Dylan. Stătea cu niste prieteni și vorbeau despre eu-stiu ce tâmpenii de baieti.
-Bună baieti! Spun cu cel mai vesel ton al meu.
-Da! Băieți, ea e Cara, prietena mea. Cara el este Matt, Josh și Fred.
-Oo, o fata. Arăți trăsnet. Îmi oferi un....
-Gata Josh. Spune Dylan cu o privire ce arunca flacari. Hai Cara, mergem altundeva?
-Sigur! Spun cu un zâmbet micuț pe fata.
Acesta îmi ia mana micuta intr-a lui și mă conduce spre masina.
-Unde mergem?
-O sa vezi imediat. Spune cu un zâmbet șiret pe fata.
După vreo 20 de minute de mers cu masina ajungem intr-o pădure.
-Aici? Întreb confuza.
-Nu chiar. Așteaptă.
Ma ia de mana și începem sa mergem în desisul pădurii.
-Nu o sa mă tai și o sa îmi vinzi intestinele corect? Întreb sarcastica.
-Mai stii?
-DYLAN!
-Gata! Calmeaza-te. Nu te omor.
După ceva timp de hoinărit prin pădure, văd pe iarba o...

Ce credeți ca se va intampla în continuare? Va place noul "cuplu"?
We hope you like it! 😊 Capitol needitat.

StruggleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum