EUSEBIU +18 * vol 1. 2. 3*

Mă ucide ea.

Nimeni nu și-a dat seama ce s-a întâmplat între cei doi. Maine este revelionul și Eusebiu visează în patul din camera sa că se întâlnește cu Ayla într-o poieniță plină de flori. El o îmbrățișează și ea se lipește în brațele lui electrizându-i mintea si celulele din corp.

Au acolo o căsuță simplă în care ei se iubesc departe de toată agitația lumii. Ea dansează și el o privește bucuros până când într-un con de umbră apare o altă siluetă înaltă. Atenția este îndreptată spre fața ei cu trasaturile delicate ca ale unei prințese. Eusebiu scoate din buzunar o lamă de cuțit și fără să mai stea pe gânduri trece ascuțișul argintiu peste chipul ei crestând o dungă largă în carnea ei vie. Povestea din visul lui îl cutremură și cu greu alungă din minte acest coșmar.

Simte un nod în gât și știe că apariția ei în viața lui a facut valuri, chiar dacă nu vrea să recunoască deocamdată. Ar vrea să o lege, să o posede, să intre sub pielea ei, să o sufoce, să îi dea mult... tare... dur sălbatic... din întreaga lui ființă până când ea îi va ceda total și profund.

- Hey somorosule, ce ai visat azi-noapte de ai așternuturile așa de sucite?

Cătălina îl privește galeș fiind tolănită în pat lângă el. În timp ce el dormea pe nesimțite s-a strecurat în cameră, ușa fiind deschisă.

- Cât naiba e ceasul?

- Atât cât a fost și ieri la ora asta dragă... Îl atinge ușor pe pieptul gol cu unghiile ei lungi.

- Lasă mă încă dorm, Ayla unde este ai văzut-o? se întoarce el cu fața îngropată în pernă căutând cu privirea ființa ei prin camera.

- Eu sunt aici dragă, nu cunosc nici o Ayla! se trezește ea vorbind și îl încăleca cu un picior pe spate, se răstoarnă pe o parte ajungând deasupra lui. Nu zâmbește rămâne tăcut și cu palmele îi strivește sâni mari prin bluza de trening.

- Știam eu că îți este dor de mine, o vrei... nebunule... o vrei.
Se îndoaie de mijloc și își scoate limba afară tachinându-l.

- Mulțumește-te cu atât... Cătălino tot timpul ești ca o pisică în călduri!

- Și deasta ție nu îți place, că sunt eu așa tu stai ca o gorilă împuțită după curu' lu aia... știi că a fost cu Radu o oră în cameră singuri?

- Când?

- Când, la dracu... nu te așteaptă ea pe tine, tu ești al meu, uita-te! și își bagă un deget în gura umezind ul apoi și -l introduce în pantaloni ei strâmți, dându-i înapoi să vadă.

- Uite cum stau din cauza ta umedă... să îmi bag... banii la cec mă omori cu zile.

 De ce mă refuzi? nici macar nu mă bagi în seamă.

In acest timp apare și Ayla în cameră cu o carte de psihologie "Puterea gândului pozitiv" de la Radu. Nu se uita la ei  ci se preface doar că nu îi vede, Eusebiu o împinge repede și îi spune tare:

- Gata cu  joaca Cătălina, fiecare în camera lui... am ceva de făcut!

Cătălina se trântește cu piciorele în podea uitându-se cu dispreț la Ayla care rasfoieste atenta paginile cartii.

- Grăbiți-va, ieșim în oraș într-o oră deasta am venit să vă anunț, spune ea trântind ușa.

- Unde ai fost până acum?

- Afară!

- Cum afară fără haină, minți.

- Nu am de dat nici o explicație tie , ce te crezi la tine în armată?