Începutul

62 5 0
                                    

Știi,mi-a fost greu la început să înțeleg oamenii mi se părea ciudat să-i înțelegi pe fiecare în parte,acum pot spune câte ceva despre fiecare doar dacă ma uit la ei în ochi,doar după față;oamenii nu sunt așa dificili.Îmi urăsc viața,mai tot timpul singură,toți mă cred o ciudată,izolată,vinovată pentru tot,dar continui să sper ca va veni o zi în care lucrurile se vor schimba,din păcate speranța apune în fiecare zi,cu fiecare apus,se duce și speranța mea.

Țrrrrr...

Oh,no alarma...Fuck'!

Mă duc îmi iau pastilele,lama îmi fac doua tăieturi,mă spăl pe față,îmi beau ceaiul cu o felie de miere,pe masă am gasit un bilet de la părinți:

„ Draga noastră fetiță,să fii cuminte,noi suntem plecați pentru o săptămână,e o chestie legată de servici,îmi pare rău nu vom fi de ziua ta acasă și iartă-ne că nu te-am anunțat,dar tu mai mereu vii de la liceu și te închizi în camera ta,îți respectăm intimitatea..." ,cu drag ai mei „părinți"...

În fine,hai să văd cu ce mă îmbrac.

Asta nu,asta nu,uite tricoul ăsta și blugii ăștia,bocancii ăștia

PERFEEECT! No,nu este,poate alt tricou? Hmmm...Îl iau pe ăsta cu „Nirvana" ?Hai că-l iau.

Mă dezbrac,încet și mă admiram în oglinda din fața mea:am fundul prea mare,trebuie să mai slăbesc,talia îmi place sunt subțirică.Ce față am?!Mi-e scârbă de mine,față de căcat și picioarele...Olee!Mai slăbește fă!In fine,cât o fi ceasul? What????!!! 07:45??!! Eu fac o jumătate de oră până la liceu.Grabește-te!Grăbește-te!Cum îmi prind părul?!Îl pieptăn puțin,îmi tapez bretonul și aia e.Hai,Demy, grabește-te!!

Mi-am luat repede geanta,telefonul,căștile și am plecat spre liceu.La 08:25 eram în curtea liceului mă gândeam ce scuză să spun.Intru în clasă îmi cer iertare,nu sunt interogată de ce am întârziat,deci am scăpat,mă așez în ultima bancă,îmi scot cărțile...Bate cineva la ușă,nu mă interesa,lângă mine s-a așezat un băiat nou,nu-l mai văzusem până atunci,nu eram interesată de el...Brusc îmi spune:

-Bună,mă recunoști?

Imediat m-am uitat la el,i-am privit ochii și apoi m-am uitat in pământ,am început să-l analizez de la picioare pâna la ochi,nu mi-era familial...

-Nu,nu te cunosc...

-Serios?

-Da,lasă-mă să scriu!

Apoi a scos si el o foaie de hârtie și a început să copieze,ceea ce scrisesem eu,era o senzație ciudată,era foarte aproape de pielea mea,îmi trezea fiori când mă atingea cu cotul.

Încă un minut până se sună,urmăream fiecare secundă cum se scurge,iar colegul nou mă privea,îmi dădea o stare ciudată.

S-A SUNAAAAAAT!!!!

Bag rapid cărțile în ghiozdan și o tulesc repede pe coridorul liceului,îmi iau hainele și mă duc să mă schimb pentru ora de sport,intru în cabină îmi pun căștile în urechi și fără să știu am început să cânt,îmi dau tricoul jos pantalonii,îmi scot lama din buzunar mă tai,admir sângele cum se scurge pe picioare apoi mă hotărăsc să-mi iau colanții și tricoul,dar când m-am ridicat,două mâini îmi cuprindeau talia,apoi o respirație călduroasă îmi gâdila gâtul,nu puteam să ies din acea strânsoare puternică,mi-era teamă să țip,întorc gâtul la 90 de grade și mă uit la chipul care se afla lipit de mine,era noul coleg,am început să țip,cum am lăsat eu ușa deschisă,mă zbăteam,eu habar nu aveam cine e și el se dădea la mine,într-un final am ieșit din brațele lui,am închis ușa cabinei și am început să mă îmbrac,încă nu părăsise încăperea,intră fițoasa(mai bine zis curva) școlii,îl vede pe tipul cel nou acolo și se dă la el:

-Ce faci păpușel aici singurel?

-Păi...

-Hai că știu ce vrei.

-Da?

-Da,prostuțule.Hai suntem doar noi doi.

-Pleacă fă d-aici!Ce specie de om!

-O să regreți tăntălăule.

Acesta iese izbind ușa.Curva începe să vorbească de una singură:

-Cu cine mi-o trag și eu azi?

Am început să râd,ea habar nu avea că eu eram acolo.Mi-am luat geanta și am plecat.

După ora de sport,intram la mate,întârziasem cu nasul în cărți nu mai eram atentă ce e în fața mea,brusc mă lovesc de un corp solid,toate cărțile sunt pe jos,era acelasi băiat:

-Scuze n-am vrut.Îmi pare rău...Demy?

-De unde știi cum mă cheamă?

Îmi strânge cărțile mă pupă pe frunte și spune:

-După ore ne vedem în spatele școlii...

Demy și întunericulWhere stories live. Discover now