Crimele

34 1 0
                                    

Ei nu m-au observat când mergeam cu Mike,așa că am luat-o spre coridorul drept și am rupt-o la fugă,Mike striga după mine,eu alergam;am alergat până ce Mike a încetat să mă urmărească,am ajuns cam la marginea orașului,echipaje de poliție patrulau zona,am mers până la țintă,am întrebat un polițist:

-Ce s-a întâmplat?

-A avut loc o crimă.

-Și se știe cine-i criminalul?

-Se pare că nu și se pare că a știut cum să lucreze,nu avem amprente prea clare,doar niște săgeți înfipte în victimă...

-O.K.,mulțumesc...

Oare ce s-o fi întâmplat?Hmm...Ciudat...Mă duc la lac să mă calmez,poate scriu și o poezie...În drum spre lac un alt echipaj de poliție se îndrepta spre o altă crimă,criminalul se presupune ar fi același,deoarece săgețile spun totul.Se pare că oamenii-i sunt ținte,joacă dur...Ajung pe malul lacului,scot un pix și o foaie și încerc să desenz lacul,nu-mi iese,încerc să compun o poezie:

„Lacul Morții timpurii

Tu salvează al meu suflet

Din iadul..."

-Demyyy!

Vocea lui Mike mă întrerupe din scris:

-Care-i treaba Mike?

-Eram îngrijorat,ești bine?

-Yeah...

-Voiam să-ți spun că un criminal se află printre noi și oamenii sunt țintele lui...

-Știu Mike.

-Nu ți-e teamă?

-Neh,d-abia aștept să ajung acasă.

-Hă?

-Acasă-înapoi de unde am venit.

-Tu ești nebună???

-Psihopată,ciudată,satanistă...sunt făcută în multe feluri,dar sunt doar diferită...

-Tu ești Demy!

-Yeah.

-Tu rămâi cu mine aici!Clar?

-Neh...

-Potolește-te!

-Dar ce fac?Ești nebun?

-Ce-s cu gândurile astea?Ai luat-o razna?Cui îi mai admir eu corpul,dacă tu mori?

-1.tu doar d-aia vrei să trăiesc?

2.nu mor,doar trec în lumea cealaltă,unde este mai liniște și prezența mea nu este ...

-A fost o glumă...

-Mda...

-Nu erai așa...Îmi plăcea de fata aia nebunatică,care nu avea gânduri d-astea,într-un timp atât de scurt te-ai schimbat radical,dacă mă lași să te ajut,poate nu o să mai gandești așa...

-Eu nici nu te cunosc și vrei să-ți zic ce mă doare?

-Erai iubita mea,vreau să fim din nou împreună,vreau să ai din nou încredere în mine,să-ți fiu o alinare,sa fiu unica persoană care te înțelege.Eu țin la tine.Mi-a fost dor maxim de tine.De ce nu vrei să recunoști?Sigur în interiorul tău e un război,dar ia da-i dreptate părții care are încredere în mine și vei pune capăt acestui război inutil,care își face prezența doar că tu nu ai încredere în tine și nici în mine,vrei să-mi faci și mie pe plac măcar acum?

-Știi când te țineam de mână și când te strângeam în brațe mă simțeam protejată,mă simțeam „îndrăgostită",SHIT!

-Vrei să te iau în brațe?

-Please...

Aww ce parfum are,miroase a băiat.Yack,ce proastă sunt„miroase a băiat",cum dracului miroase băiatul? vai de capul meu...sunt așa entuziasmată când mă aflu lângă el,nu mai mă simt a nimănui.

-Îmi place când mă iei în brațe chiar mă simt bine.Îți mulțu...

-Shhh,nu mai zice nimic.Niciodata să nu-mi mulțumești.Vaii,ce ochi frumoși ai!!!

-Ce ochi?De handicapată...

-Shhh,ai niște ochi speciali,cine mai are un ochi albastru și unul căprui?

-Nimeni...Tocmai d-aia sunt ciudată...

-Nu ești!Ești superbă,îmi place să-ți ating părul tău roșcat...Apropo:cand ti-l l-ai vopsit?

-La 17 ani

-O.K.,îți stă super.

-Ador băieții bruneți cu ochii albaștrii...P.s.:BĂIATU' MOR DUPĂ OCHII TĂI!!!

-Hehe.

-Nu răde, nu glumesc.

-E 14:15,vrei să mergem la ultimele 3 ore?

-Fie...

-Hai ia-mă de mână,„Pitico".

-„Pitico"...Mai îmi spunea cineva așa...

-Nu-ți omorî mintea,eu îți ziceam.

-O.K.,te cred...

-Auzi,dar de ce ai fugit,azi de la liceu?

-Erau părinții nu vream să dau ochii cu ei...

-Ce-ți puteau face?

-Te vedeau și pe tine,mă luau la ceartă de față cu toți,curva școlii își făcea prezența și inventa de la ea...

-Mă puneam eu pentru tine.

-Te dădeau dracu' pe tine,tot curva e crezută.

-Așa-i.

Am ajuns la liceu,orele au trecut repede,după am mers pe malul lacului (Lacul Morții) și mă bucuram cu Mike de peisaj pe iarba proaspătă și răcoroasă,Mike îmi povesti legenda numelui lacului:

„Legenda orașului spune că pe malul drept(cel pe care ne aflam) doi tineri,doi adolescenți se bucurau de peisajul nocturn;nu se știe cum au murit aceștia,dar pe acel mal s-a găsit mobilul fetei și unicul mesaj trimis mamei sale la 23:59 care conținea un singur cuvânt„SFÂRȘIT",cadavrele celor doi nu au mai fost găsite,fiecare aduce câte o presupunere,nimic nu e cert și se spune dacă te afli la acea oră pe malul drept vei dispărea,cică acum câțiva ani un pescar a pățit asta,nimeni nu l-a mai găsit"

-Mike,eu nu cred,vrei să stăm în seara asta?

-Cum vrei tu,eu voi fi de acord cu orice decizie de a ta.

-Ia-mă în brațe,acum!

-Acum!

Era 19:31,aveam tot timpul,am fost să ne luam ceva de mâncare,mai mult pentru el,eu nu mă omor cu mâncarea,eu mi-am luat o pungă de popcorn cu cașcaval și o sticlă de apă plată,în drum spre lac,un alt echipaj se grăbea să ajungă la o altă crimă.Când am ajuns ne-am așezat alea și Mike mă cuprinsese cu brațele,stăteam lipită de pieptul lui,apoi s-a pus cu capul pe rucsacul meu și îl țineam pe picioarele mele,mă jucam în părul lui catifelat,aww,mă uit la ceas 22:45...

Pe la 23:09 ceva în spatele nostru foșnea,era insistent,am țipat,Mike a tresărit...

Demy și întunericulWhere stories live. Discover now