Remember me

«Noi sentimente»

🐾🐾In media aveti o melodie ce mie mi-a intrat la suflet🐾🐾

Bya vine in camera mea, are doua căni cu ciocolată caldă, se asează langa mine.

-Ce ai pătit? De ce plângi? De ce dai muzica la maxim?

-De ce încerci să te apropii de mine?*spun incepand sa plâng* De ce toata lumea sta pe capul meu?

Supărată imi iau rucsacul in care imi bag caietul de desen, cateva creioane, partiturile si o gustare.

-Unde ai de gand sa pleci la ora asta?*spune Bya aproape tipand la mine*

-In locul unde pot sta singura, fara nimeni pe capul meu!*ies trantind usa*

Imi pun castile pe cap si plec in parc. Ma asez pe iarba, scot caietul si incep sa desenez cateva schite, dupa care imi iau pachetelul cu ramen si incep sa mănânc.

*Bzzzzz*Bzzzz*Bzzz
Ma uit la telefonul care suna încontinuu, citesc apelantul
# ^Chanyeol Oppa^
<Chanyeol: Unde esti piticot? De ce ai fugit asa? Te-a suparat cineva? Iti trebuie ceva?

>Eu: Vreau doar sa stau singura, fara nimeni pe capul meu, doar atat.

<Chanyeol: Unde esti Noona?

>Eu: In parcul cu ciresi, acela de langa lac.

<Chanyeol:Vrei sa il trimit pe Baekhyun dupa tine? Poti sa vii singura acasa? Ai mâncat ceva?

>Eu:Nu mai sunt copilul ala mic acum cinci ani. Am crescut mult de cand tu ai ales muzica in locul familiei, daca mai tii minte, mama te-a sustinut in fata tatei*incep sa plâng si sa tip din ce in ce mai tare in telefon*, nici nu stii ce a îndurat de la el dupa ce ai plecat tu.

<Chanyeol: Imi pare foarte rau Noona, pentru tot, nu trebuia sa va las asa, nu trebuia sa plec si sa o las pe mama sa îndure totul singura, imi pare atat de rau.

>Eu: Nu doar ea a îndurat multe, boala mea s-a agravat, si e numai vina voastră!

<Chanyeol: Piticot, de ce nu mi-ai spus pana acum de toate astea?

>Eu: Acum e prea târziu!

Închid telefonul si ma asez pe spate privind cerul albastru, fara nici un nor si zambeam, imaginandu-mi o viata perfecta.
Imi iau telefonul si instinctiv apelez unul din cei mai buni prieteni de acasa.

#🍬🍬Boddy🍬🍬

>Eu: Hei, ce mai faci?

<Boddy: Eu bine, cum e in Coreea? Ai mai avut crize? Te simti bine? Ai mâncat ceva azi? Cum e vremea? Te-ai îmbrăcat bine? Cum e fratele tau? Sa nu imi spui ca ai inceput deja sa te certi cu el.

>Eu: Wow.......Wow......Wow..... Mai usor, Boddy, ma stii mai bine ca oricine, stii foarte bine ca eu si Chanyeol nu ne intelegem.

<Boddy: Stiu asta, dar totusi esti sub tutela lui pana faci si tu 18 ani, asa ca stai cuminte pana atunci!

>Eu: Mereu stii cum sa imi tai craca de sub picioare......

<Boddy: Asta pentru ca te iubesc si iti vreau doar binele.

>Eu:Si eu te iubesc Boddy, imi e foarte dor de tine, abia astept sa ne revedem.

<Boddy:Silvy, e inca vacanta, ce zici daca ne vedem saptamana asta?

<Eu:Esti in Coreea?

>Boddy:Nuuu, doar ca vad cat de adorabila esti cand te uiti la cer si ai privirea aia de "perfect life", si in plus, imi place sa te vad cum zambesti, esti ca un copil mic si dulce.

<Eu: Nu mai minti, unde esti?*spun deja zambind si uitându-ma in jur*

>Boddy: Taci si intoarce-te

Inchid telefonul si ma întorc incet. Cand vad pe malul celalalt al lacului o faţă cunoscuta alerg repede spre el.

-Mi-a fost asa dor de tine!*spun in timp ce îi sar in brate si incep sa plâng*

-Gata, nu mai plânge, sunt aici, totul o sa se aranjeze cumva*spune in timp ce ma ia in brate* mi-a fost foarte dor de tine*spune strangandu-ma foarte tare la pieptul sau*

-Nu stii cum au fost ultimele saptamani!*spun incepand sa plâng*

-Sunt aici, hai sa stam jos, incearca sa te linistesti.*mă ia pe sus si ma asează pe iarba, cu capul la pieptul sau*

Dupa putin timp adorm la pieptul lui, el făcându-mi bagajul. Isi pune rucsacul meu la spate, ma ia in brate si pleaca cu mine spre casa lui Chanyeol.

🐾🐾Acesta e un capitol destul de plin de întâmplări, incerc pe cat posibil sa scriu cat mai mult, daca aveti sugestii le astept bucuroasă. Pana data viitoare sa aveti grija🐾🐾