«Întoarcere acasa»

214 15 0
                                    

🐾🐾Media reprezinta felul in care Silvy a fost îmbracata cand a fugit în parc.🐾🐾

In drum spre casa lui Chanyeol, incep sa vorbesc in somn. Boddy ma asculta avand un zâmbet mândru pe fata.

^^Nu mami,nu pleca la ora asta, te rog, nu pleca, am nevoie de tine, Chanyeol nu va putea avea niciodata atata grija de mine cum ai tu*incep sa plâng in somn*......Te rog....... Nu ma lasa singura aici, lumea asta e prea rea........Te rog......Te.......rog^^

Boddy ma priveste cu un zâmbet trist, strangandu-ma foarte tare in brate.

Cand ajungem la casa lui Chanyeol, Boddy intra usor înauntru si da nas in nas cu toti.

-Cine esti tu?*spune Baekhyun iritat*

-Lasa asta, Silvy e bine?*intreaba Bya destul de îngrijorata*

-O sa va raspund la toate intrebarile, dar mai intai.....Chanyeol, poti sa o duci in camera ei?*spune Boddy lăsându-l pe Chanyeol sa ma ia in brate, ducându-ma in camera mea, unde imi continui somnul*

Chanyeol se întoarce în camera de zi si observa interogatoriul facut de Bya si Baekhyun.

-Esti din Romania?

-Da, sunt cel mai apropiat de Silvy, am venit aici in vacanta la varul meu.

-Si cum ai gasit-o pe Silvy?

-Era in parc, stătea si se uita la cer, la ea asta e semn rau, mai ales ca plângea.

-De ce plângea? I-ai facut ceva?* spune Bya nervoasă*

In acel moment, Chanyeol ajunge la baza scărilor.

-Gata cu interogatoriul, acum e timpul sa vorbesc si eu cu el.

Intelegand la ce se refera, Baekhyun o ia pe Bya si se duc in bucătărie.

-Sa inteleg ca tu ai avut grija de surioara mea?

-Merita grija unei persoane care o iubeste cu adevarat.

-Stii, nu e ca si cum as fi lasat-o singura pe lume , sunt încă aici.

-Tu chiar crezi ca poti tine locul familiei sale? Acea familie care i-a fost alaturi la greu? Acea familie care a facut tot ce a putut pentru ca ei sa ii fie bine? Acea familie care i-a fost alaturi la prima criza a bolii? Acea familie in care mama ta a suferit atat doar pentru ca ea să isi ia medicamentele?

-Nu stiu, dar macar o sa incerc*spune el cu capul in pământ* nu stiam cat a suferit in lipsa mea.

-Nu are nevoie de o persoana care spune ca o sa încerce, apoi sa nu ii mai pese, are nevoie de cineva care sa ii dea iubire si afectiune permanent.

-Daca asa consideri, poate ar fii mai bine sa o iei in Romania, oricum nu ii place aici!*spune el tipand*

-Ii place aici, dar uraste sa vorbeasca cu persoane cărora nu le pasa de ea. Boala a facut-o sa nu mai aiba incredere in aproape nimeni, daca vrei sa o castigi, trebuie macar sa iti pese de ce se poate intampla cu ea, ce face daca are vreo criza, doar eu si ea mai stim.

-Chiar imi pare rau ca am lăsat-o asa, fara sa stie nimic despre mine, fara sa ma considere fratele sau, chiar imi pare rau*incepe sa plângă*

-Incearca sa te linistesti, eu o sa mai fiu in Coreea inca o saptamana, o sa am eu grija de ea in perioada asta, dar dupa va trebui sa va descurcati singuri. Mai bine te duci sa vorbesti cu ea, daca mai are vreo criza are pastilele in rucsac, cele albastre o liniștesc.

-Am inteles, altceva mai trebuie sa mai stiu despre starea ei?

-Incearca sa vorbesti calm cu ea, fara multe intrebari, doar .......fii prietenul ei.

-Am inteles.

-Ma duc sa vad daca s-a trezit.

-De ce vrei neaparat sa mergi sa vezi daca s-a trezit?

-Pentru ca mie, spre deosebire de tine, chiar imi pasa de ea.

Boddy pleaca nervos spre camera mea. Cand intra, ma vede stând pe pat si desenand un portret.

-Silvy, ce desenezi acolo? Cine e?

-Nu e nimeni, doar am vrut sa desenez.

-Nu ma mai minti, arata ca mama ta inainte de plecarea lui Chanyeol, stiu ca iti lipseste, dar trebuie sa te relaxezi si sa încerci să te adaptezi la programul de aici si la persoanele noi din jurul tău, nu ii mai privi ca pe niste dusmani, unii iti vor binele si sa nu uiti niciodata sa iti iei medicamentele.

-O sa incerc, cat mai stai in Coreea?

-Cam o saptamana, de ce?

-Poate mai mergem si noi prin parc.

-Am o idee mai buna, de ce nu mergem impreuna cu Bya, Baekhyun si Chanyeol in parcul de distracții?

-Vrei sa imi petrec timpul cu persoane cărora nu le pasa câtusi de putin de mine?

-De ce crezi asta?

-Pentru ca nu le pasa, daca le pasa macar putin, acum eram bine, nu mai trebuia sa stau singura, nu mai trebuia sa ma refugiez in arta.

-Am inteles, incearca sa fii mai deschisa la ceea ce vor sa iti spuna ceilalti, poate o sa găsesti prieteni in ei.

-Da,cred ca ai dreptate, o sa incerc*zâmbesc copilărește*

-Eu trebuie sa plec, nu uita de medicamente si de odihna

-Da da, Si eu te iubesc, acum iesi afara*arunc cu perne dupa el*

Dupa ce iese, ma asez pe spate si incep sa rad, ciudat, pentru ca era prima data cand am ras de cand am ajuns aici.

^^Poate chiar aici e acasă*spun cu un zâmbet pana la urechi* s-ar putea sa imi placa aici^^

Deodată, se aude o bătaie tare in usa, tip in toata casa ca eu deschid-cum făceam si cu ani in urma- si alerg spre usa, deschid usa, nu era cineva cunoscut, era........

🐾🐾Cam atat pentru capitolul asta, inca sunt la inceput, asa ca o sa am nevoie de sustinere, pana data viitoare, aveti grija🐾🐾

P.S. https://youtu.be/TfKYWOUlq1o
Aceasta e una dintre melodiile mele preferate, sper sa va placa🐻

Remember meUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum