Favoruri Sentimentale (PAUZA)

•°Capitolul 7 - Evadează și fugi

Dominic P.D.V.

Idee mai dusa-cu-pluta ma jur ca n-am mai avut. Am îmbrăcat halatul de doctor agățat pe cuierul in patru picioare din coltul camerei, am completat un ecuson nou gasit in mica mobila de langa patul Cassandrei, pe langa sute de ecusoane la fel, Mag a ajutat-o să-și schimbe hainele de spital cu o rochiță lărguța adusa de ea si dă-i bătaie!

— E o idee stupida, declara șatena stând inca întinsă pe pat. Nu poti cere o ieșire pur si simplu?

— Mnup. Prea multe acte de completat. Plus ca politia n-are decat sa ma pupe, ma doare in piciorul de la scaun de ce au ei de zis.

— Dom, are dreptate, o susține Mag in timp ce-și arunca pe față câțiva stropi de apa din sticla adusa tot de ea, teatru ieftin pentru evadarea noastra. Ce om normal face asta? Continua cu încăpățânare.

— Eu, răspund plin de încredere si egoism. Ce-i, Mag, n-ai tupeu?

— Asta-i cumva o provocare, domnule Hill?

Am aruncat in vânt o privire catre Cassandra, văzând-o tresărind automat la auzirea numelui meu de familie.

Stiam exact si ce gândește: tocmai a aflat cine este viitorul ei antrenor de tenis.

— Da, chiar este.

Oricât de arogant si bădăran as putea fii, nu pot renunța la tenis. Nu, nu la tenis. E singurul lucru care ma calmează, singurul care-mi aduce aminte de trecutul meu... Si n-am de gând sa renunt prea curând.

Cand mama Cassandrei mi-a telefonat prima oara, nu aveam de gând sa o accept in echipa. In general antrenez doar baieti. Fetele se smiorcăie prea des in legătură cu orice ține de echipament, palete, teren si chiar poziția soarelui. Cum as putea eu stinge soarele ca sa nu-și strice ele machiajul de la căldură?

Dar n-am mai putut sa o refuz cand fata era deja in drum spre Los Angeles, iar doamna Morgan era de-a dreptul disperata ca eu sa-i antrenez fiica. Doar eu.

Nu va fii oricum singura fată din echipa. Mai e si acea blonda cu probleme de atitudine. Fata aia aproape mi-a dărâmat întreg biroul cand am acceptat-o, nefiind deloc mulțumită, insa parintii ei radiau de fericire. Blonda chiar imi va scurta zilele din viata si nici macar eu nu stiu de ce am acceptat-o .

Poate m-am gândit ca trebuie sa o ajut, se enerva din aproape orice. Da, trebuia sa o ajut. Trebuia sa aibă o acupatie.

Am chicotit la acest gând inutil. Pe naiba ajutor! Tipa are niste forme de umpli perna  de bale cand dormi. Trebuia sa fie in echipa mea.

Mi-am strecurat mâinile sub trupul firav al șatenei, ridicand-o usor in brațe. Încercam sa merg fara sa o zdruncin prea tare. Rana era inca deschisa si gemea ocazional de durere, făcând un zâmbet pervers să-mi apară pe chip.

— In regula. David e in față. Hai, Mag, scoate actrița din tine!

— O scot pe mică-ta imediat, se răstește ea si apasă clanța usor.

Mag merge agale in față, prefăcându-se ușor amețită, aruncandu-si palmele pe suprafața rece a unui perete.

— Ajutor! Striga ea dintr-o data. O asistenta tinerica vine in fuga spre ea si incearca sa o apuce de braț, dar Mag se lasa leguma peste ea. Imi vine s-o pup, jur!