Capitolul 6

30 4 1
                                    

Ceasul de pe peretele din spatele clasei arăta că mai erau cinci minute până să se sune. Îmi întorc privirea înapoi în foaia mea de examen și scriu ultimele rânduri. După ce s-a sunat, m-am dus la catedră și i-am înmânat profesorului foaia. Mi-am luat lucrurile din bancă și am ieșit din clasă. Însfarșit am terminat cu toate examenele, mintea mea este prea plină cu tot felul de idioțenii și sunt extenuată. Stau sprijinită de peretele de lângă ușă și o aștept pe Ariana să iasă și ea de la examen.
Mă uit pe telefon și văd două mesaje de la Chris: "Bună!", "Ce faci? Ai terminat examenele?".
"Da! Acum stau și o aștept pe Ariana să iasă din clasă și poate ieșim la o plimbare în parc.", îi trimit mesajul lui Chris și o văd pe Ariana cum iese din clasă.
- Hei! Cum a fost? mă întreabă ea vioaie.
- A fost bine...sper să iau o notă acceptabilă, zic eu indiferentă. La tine cum a fost?
- A fost tare bine! Cred că o să iau 9 sau 10!! chiuie ea fericită.
Îi zâmbesc puțin forțat și mă uit la mesajul primit de la Chris: "Pot să vin și eu cu voi?"
Rămân puțin surprinsă de întrebarea lui...Chris îmi este prieten foarte bun...ne cunoaștem de când eram mică...Chestia e că nu știu dacă Ariana o să fie de acord...adică, având în vedere că îl place și poate și el pe ea...hmm...vedem ce iese..
- Ăămm...Ariana?
- Da?
- Ști că noi mergem acum în parc, nu?
- Daaa.. Șiii?? mă întreabă ea nedumerită.
- Chris vrea să vină și el cu noi...spun eu puțin cam cu reținere.
Ariana auzind astea era aproape să cadă pe scări. S-a întors atât de repede înspre mine încât m-a făcut să tresar. Avea o privire ciudată și abea dacă mai respira.
Îmi flutur mâna prin fața ei și aceasta tresare parcă hipnotizată.
- Ai rămas în pană de curent? o întreb eu puțin amuzată.
Aceasta se uită mirată la mine și zâmbise într-un mod tâmpit.
- Chris vine cu noi în parc? întrebase ea cu zâmbetul pâna la urechi.
- Dacă vrei tu, o să vină...
- Perfect! țipase ea și îmi sărise în brațe.
- Hooo!! Nebuno, mai ușor! Stai să îi răspund lui Chris și după mergem în parc.
Ea doar zâmbise ca o nebună în timp ce eu îi răspundeam săracului băiat: " Am fi bucuroase să vi cu noi, ( în special Ariana) :-)))"
"Super! In care parc? :-))"
" În ăla din fața autogării ;-)"
" Perfect! Într-un sfert de oră sunt acolo :-*"
" Ok! :-*"
- Gata!
- Vine?? mă întreabă Ariana cu speranță. Avea ochii atât de bulbucați, de parcă erau două cepe decojite.
- Da, Ariana. Vine.
- Iuuupiiiii..., țipase ea și începu să alerge pe scări în jos spre ieșire.
- Ușor demento, că sperii lumea!! țipasem eu după ea.
Am început să cobor scările destul de repede ca să o ajung pe Ariana din urmă. Când am ajuns afară, Ariana nu mai era nicăieri.
Poate deja a fugit ca o nebună în parc, gândesc eu. Înainte să mă duc în parc, mă opresc la un non stop și îmi cumpăr un pachet de țigări Pall Mall mentolat...numai din astea fumam pentru că erau preferatele mele...M-am apucat de fumat în clasa a noua din pură curiozitate. Prima oară când am fumat o țigară, eram în săptămâna de practică. Am fost cu o colegă după niște blocuri unde era și un părculeț micuț. Stăteam întinsă pe o bancă și în timp ce trăgeam fumul în mine o amețeală oribilă mă făcea să văd dublu. Vedeam cum cerul se învârtea cu mine și un râs ciudat și isteric îmi ieșea pe gură. Eram atât de euforică...Colega mea râdea cu lacrimi de felul cum arătam, ca o drogată.

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 06, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Iubire de adolescentaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum