Prima zi

59 4 0
                                    

-O să ne fie dor de tine scumpo! Să ai grijă!

-Nu ezita oricând să ne suni! Dacă te supără cineva sau ceva să spui! Îmi spune tata pe o voce mai joasă. Mă apropii de părinții mei și îi strâng în brațe pentru ultima oară căci nu o să-i mai văd o perioadă. Îmbrățișarea este una puternică si călduroasă, o să-mi fie dor de ei, de tot, dar vreau să-mi urmez visul! Ne despărțim încet, de parcă încercăm toți trei să prețuim acest moment cât mai mult.

-Pa mamă, pa tată, o să-mi fie dor de voi! Mă îndepărtez de ei ușor și mă îndrept spre prietena mea care plânge de zor.

-Ce o să mă fac fără tine Sarah?! Am să mor! Nu o să mai am pe nimeni! Spune Jasmine luându-mă în brațe și strângându-mă tare.

-Nu o să fii singură! Ai alți o grămadă de prieteni plus un iubit care ţine foarte mult la tine!

-Da, dar lui nu îi pot spune tot ce îţi spun ţie!

-De asta o să vorbim la telefon. Jasmine! Nu este capăt de lume dacă plec! Jasmine nu mai spune nimic așa că mă îndepărtez și plec înspre mașină. Îmi rotesc capul si mă uit la tabloul din faţa mea: tata o ţine strâns în brațe pe mama care încearcă din greu să nu plângă, iar Jasmine plânge zgomotos în brațele iubitului ei, Jake. Pornesc mașina și dau drumul la radio unde cântă melodia "True Love" de P!nk.

Drumul până în San Diego a fost unul plăcut, pe tot drumul am fost acaparată de amintirile din copilărie. Dar acum sunt la facultate sau mă rog, aproape de ea. Părinti mei au insistat sa nu stau la cămin ci să-mi cumpăr mai bine un apartament in apropierea campusului. Zis si facut, mama nu a mai stat pe gânduri și a găsit un apartament luxos la doar 10 minute distanță de campus cu mașina.

Îmi parchez mașina în faţa blocului iar când mă dau jos mă izbesc de un trup foarte solid.

-Îmi pare rău! Spun frecându-mi nasul.

-Nu-i nimic păpușă! Tipul se apropie de mine si observ ca are niște ochii negrii foarte atrăgători. Nu ai voie să parchezi aici! Îmi spune pe o voce mai joasă.

-Și cine spune? Îl întreb scoţându-mi bagajele.

-Eu! Răspunde el cu un aer de nesimțire.

-Nu văd să scrie că această parcare îţi aparține deci am voie să parchez unde vreau! Îi spun și mă îndrept spre apartamentul meu.

-Să nu spui că nu te-am avertizat păpușă! Tipa tipul cu o voce mai mult amuzată de data asta.

Ajunsă în faţa apartamentului îmi caut cheia în geantă dar cand o găsesc fac ce fac și o scap.

-Ai nevoie de ajutor păpușă? Ma întreabă tipul de mai devreme.

-Nu, mă descurc! Îi spun hotărâtă și îi iau cheia din mâna, deschizând ușa.

-Eu sunt Andrew, stau chiar lângă tine! Cred că destinul ne vrea împreună păpușă! Spune el cu un zâmbet care ar trebui sa mă cucerească.

-Eu cred că mai bine te miști dacă mai vrei să poți face sex! Îi spun și îi închid ușa în nas și mă apuc de despachetat.

Până termin de aranjat tot se face seară. Mă îndrept spre balcon și privesc afară. Este deja prea întuneric ca să mai poți observa ceva dar pe tipul de mai devreme tot îl văd. Prefer să-mi ridic privirea spre cer și să trag aer adânc în piept.

La revedere Seattle și bun venit San Diego!

Următoarea zi mă trezesc auzind niște bușituri dar nu le dau importanţă. Adorm din nou și mă trezesc când îmi este foame, și realizez că nu am nimic de mâncare. Mă dau jos din pat, fac un duș rece și mă îmbrac cu o pereche de blugi scurti si un tricou larg, portocaliu. Cand ajung la mașină aud o voce cunoscută.

A La DubluUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum