A La Dublu

Cap 4. Incep cursele de masini

-Adam! Ce e cu tine?! Bărbatul nu spune nimic, era pierdut in gandurile sale. Nici el nu stia de ce actionase asa dar cert e ca nu putea sa mai stea acolo privind cum fratele sau încearcă sa o cucerească si cum puteau vorbi atat de deschis. Cu el de ce nu vorbea asa?

-Adam! Ii striga fata din nou numele.

-Stai departe de Andrew, nu te mai apropia de el. Ii răspunde bărbatul cu calm.

Sarah era confuză, cum sa stea departe de fratele lui? Ce rau ii putea face? Adam parea mult mai periculos decat Andrew, de ce ar fi avertizat-o?

-De ce? Intreaba aproape soptit.

-Pentru ca iti poate face rau! Te rog, ai incredere in mine! Se roaga bărbatul de ea, cuprinzand-o de umeri.

Ce putea sa faca? Nu putea sta departe de Andrew, era clar ca simte ceva pentru ea si nu va renunta atat de usor. Dar Adam de ce ar fi ajutat-o? Era strict treaba ei cu cine se vede si cu cine vorbeste! Nu avea dreptul de ai ordona ce sa faca!

-Andrew nu ar-

-Hai sa te duc acasa. Ii spune bărbatul calm, ignorându-i protestele.

Odata opriti in fata blocului Sarah coboara din masina fara sa spuna nimic si nu raspune la strigatele lui Adam.

Ajunsă în dormitor se tranteste pe pat și se gândește la cele întâmplate azi. Ieșise cu Andrew la o cafenea, doar ca prieteni! Desi își dăduse seama ca Andrew ar simti ceva pentru ea încerca să ignore acest lucru, spera ca era doar imaginatia ei.

Apoi apăruse Adam. O luase de la cafenea stricandu-i întâlnirea cu Andrew, o avertizase sa stea departe de el si o adusese acasa. Nu putea deloc să-l înteleagă pe Adam! Acum era rece și dur cu ea apoi era grijuliu și calm. Era bipolar, altfel nu își putea explica comportamentul lui!

Sarah oftează obosita, ar vrea să dea uitarii aceasta zi sfâșietoare. Nu avea de gând să se mai gândească la ce se intamplase astazi, era prea stresant si obositor.

Ziua urmatoare era trezita de alarmă. Dulcea alarmă care o anuntă să se pregătească pentru cursuri. Coboară alene din pat îndreptându-se spre baie. Facuse un dus rece sperand ca se va trezi din bratele somnului, dar fara speranța.

Se imbraca și pornește spre facultate. Dar odata ce deschide ușa rămâne împietrită. Adam stătea în faţa ei cu un trandafir alb în mână.

Câteva secunde nu spune nimeni nimic.

-Imi pare rau pentru ieri, nu am avut dreptul sa iti stric intalnirea dar...

-Da, nu ai avut dreptul sa o faci, dar totusi ai făcut-o! Si nu inteleg de ce! Se rasti Sarah la el.

-Nici eu nu stiu de ce am facut-o! Dar uram sa il vad cum se da la tine si cum tu îi răspunzi la avansuri fara nici o problema! Se rasti si Adam la ea.

- In primul rand îi răspundeam la flirt-uri pentru ca suntem doar prieteni si nu vom fi niciodată mai mult, iar Andrew o sa intelega asta. O făceam din pur amuzament. Iar in al doilea rand nu e treaba ta cu cine ies eu si ce fac! Se rasti fata si mai tare.

-Deci lui îi răspunzi la flirt-uri si il lasi sa se apropie de tine, dar pe mine ma tii in pragul usii tale! Se rastise si acesta mai tare la ea. Amandoi au inceput sa vorbească tare, se certau, desi nu erau nici măcar prieteni, se certau. Si o făceau intr-un mare stil.

-Esti de-a dreptul nebun Adam! Ai uitat ca acum ceva timp ai stat la mine într-o seara? Sau ca aproape m-ai sarutat de cateva ori?! Nu inteleg ce se întâmplă cu tine! Nu ai niciun motiv să fii gelos sau posesiv!