Nonsensul omului

Joi 02.11.2015

-Buna!

-Buna, draga! Ce faci, copila mea? Iti face bunicul un ceai?

-Da, as bea un ceai ...

-Menta sau fructe de padure, dragoste?

-Menta.

-Zahar?

-Da.

-Imediat vin cu ceaiul pentru nepoata mea preferata! Ce mai faci, copila? Ce rosie esti la fata, e frig afara?

-Da, este.

-Ei, nu mai fi asa timida, spune ... ce mai faci?

-Bine. Am venit de la scoala.

-Cum mai este la scoala? Ai profesori rai? Spune-mi mie, cu mine poti vorbi!

-E bine la scoala ...

-Hai spune-i bunicului totul. Eu am rabdare, uite a venit si ceaiul.

-Multumesc pentru ceai! Tu ce mai faci?

-Eu bine, draga, pe aici ma invart ca pisica in jurul cozii in azilul asta si in fiecare zi astept sa vina ziua de luni, ca sa apari. Stii doar ca mi-e tare dor de tine!

-Stiu.

-Fata mea, cu ce te mai pot servi?

-Bunicule, eu trebuie sa plec. Ma asteapta un prieten afara!

-Asa de repede, nu a trecut nici jumatate de ora ...

-Da, ne vedem saptamana viitoare tot luni.

-Bine, fetito, copiii din ziua de azi nu mai au timp ... Te-am pupat, ai grije de tine.

-Pa!

-Cum a fost?

-Bine, saracul avea chef de vorba azi. Maine vine fata aia noua la el, nu?

-Da, trebuie sa ii faci instructajul, exact cum ne-a spus fica-sa batranului.

-Doctore, am o intrebare ...

-Spune.

-Ea de ce nu vine niciodata la el?

-Nu poate  sa isi vada tatal avand Alzheimer.