Sakura povesteste
Strangeam pixul in mana cu putere , avand impresia ca in orice moment am sa il distrug . Nervii puneau stapanire din ce in ce mai tare pe mine si simteam ca nu ma mai pot controla , ea era aici , in fata mea , dupa atata timp era chiar aici , vipera aceasta a venit decisa sa imi distruga viata din nou , insa cu o singura diferenta acum , nu mai sunt o liceana care sa cada in capcanele ei josnice acum sunt o studenta si una care stie cu ce se manca veninul ei .
Nu o sa o iert niciodata pentru ceea ce mi-a facut . Si acum imi amintesc cat de mult l-am iubit iar acum nu il mai am , nu se mai poate , totul din vina ei si a planului ei monstruos de a ma distruge din interior .
Si cand ma gandesc ca aproape a reusit , planului ei a functionat perfect pana la ultimul detaliu , era sa fiu exmatriculata si sa nu am sansa sa promovez liceul , ceea ce mi-ar face visul de a deveni scriitoare si sa am editura mea doar atat : un vis , care niciodata nu se va mai putea realiza .
Insa am prins putere din nimic si am ales sa lupt , insa nu pentru iubire , caci pentru mine nu mai exista iubirea in inima , ci pentru mine insami , sa devin cineva important si sa ajung departe .
Inspirand adanc l-am auzit pe domnul profesor cum citeste echipele , tot ce pot sa spun in acest moment este ca sunt foarte fericita ca acel program din calcultator a ales sa nu fiu in aceeasi echipa cu ea .
-Bine puteti pleca , spuse acesta in timp ce se ridica de pe scaun si pleaca din sala de curs .
-Deci , Sakura , zi tu la mine ce mai faci , ma intreaba Karin cu inganfare in voce
-Foarte bine Aragaz , tu ? ii raspund pe acelasi ton
-Cum iti permiti sa imi vorbesti asa , cine te crezi ?
-Sakura Haruno ma cred ! ii spun cu putere facand-o sa se enerveze si mai tare
-Esti o simpla fraiera !
-Iar tu o vipera acrita !
-O sa platesti pentru asta !
-Nu prea cred , nu imi mai este frica de tine , si o am uitat ! Am sa ma razbun pentru ceea ce mi-ai facut , insa nu asa cum ai fact-o tu in liceu , eu am sa te lovesc de doua ori mai tare si ai sa suferi mai mult ca mine de o mie de ori . Asteapta si o sa vezi , de data aceasta Karin ti-a sosit ceasul , sa platesti pentru tot ceea ce mi-ai facut !
-Sakura calmeaza-te si hai sa plecam de aici ! imi spune Naruto in timp ce ma i-a de mana si ma trage spre iesire
-Asa fugi ! striga aceasta dupa mine , insa exact in momentul in care am vrut sa ma intorc si sa ii raspund Sasuke apare in spatele meu si ma impinge spre usa soptindu-mi la ureche:
-Cu astfel de persoane nu merita sa iti irosesti timpul si nervii ! Demonstreaza ca esti mai buna de atat !
-Ai dreptate , nu merita si nu va merita niciodata nimic ...
-Bine atunci eu iti propun sa mergem la o cafenea si sa te linistesti , ce spui accepti ?
-Da , ii raspund simplu dupa care fara sa privesc in spate am iesit alaturi de Sasuke din facultate si ne indreptam cu pasi mici spre cafea .
- Esti bine ? ma intreaba acesta oftand
-Da , scuze pentru cum am reactionat in clasa , stiu ca nu a fost frumos sau decent , insa cand o vad pe acea persoana nu ma pot controla deloc .
-Ce ti-a facut asa de rau in trecut de o urasti asa de mult ?
-Este o chestiune mai delicata si nu as vrea sa o vorbesc cu nimeni , inca ma doare sa imi amintesc de acele vremuri . Caci desi nu crezi , pe mine inca ma doare sufletul cand imi amintesc cat de bune prietene am fost , sau mai bine zis aproape surori iar acum ...
-Stai linistita , intr-un fel te inteleg foarte bine
-Desi nu crezi , vorbind cu tine m-am mai linistit putin
-Ma bucur sa aud asta
Fara sa observ am ajuns la cafenea . Am mers alaturi de Sasuke pana la o masa mai din spate si ne-am asezat comozi pe scaune .
-Buna ziua , doriti meniurile sau comandati direct ? ne intreaba chelnerul politicos
-Dorim meniurile , raspund fara sa ma gandesc si la decizia lui Sasuke , insa ma bucur cand aceasta aproba din cap spre chelner
Nu dureaza mai mult de zece secunde si chelnerul ne aseaza pe masa doua meniuri . Dupa ce le strudiez putin am ales ce o sa comand
-Eu am decis ! ii spun cu un zambet pe buze mare
-Si eu ! imi raspunde aceasta vesel
-Deci tu prima ! imi spune amuzat
-Cafea cu lapte si frisca !
-Cafea cu lapte ! spuse aceasta zambitor
-Hm , aproape la fel .
-Asa se pare
In scurt timp apare si chelnerul si ne i-a comanda . Timpul trece foarte repede , in mai putin de zece minute ne este adusa comanda iar acum jumatate de ora mai tarziu merg alaturi de Sasuke spre casa linistita .
-Multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine ! ii spun timida de aceasta data
-Nu ai de ce sa imi multumesti Sakura , mi-a placut sa imi petrec timpul cu tine
-Si mie foarte mult .
Abia am observat ca am ajuns in fata casei mele , stateam rezemata de poarta principala .
-Ne vedem maine , imi spune aceasta in timp ce se apropie de mine si ma saruta usor pe obraz .
Fara sa mai spun nimic , il privesc cum se indeparteaza de mine .
Era ciudat , simteam cum obrajii imi i-au foc si inima mai avea si putin si o lua la fuga , insa asa ceva nu era posibil , nu era posibil sa iubesc din nou ., desi acest sentiment e cel de mai de mult stiu ca niciodata nu o sa fie la fel iar eu stiu ca iubirea adevarata nu exista .
Insa Sasuke era asa dragut , cine stie ce ne rezerva viitorul .
Oftand am deschis poarta principala , am traversat repede gradina si am intrat in casa linistita .
-Buna iubita mea !
-Sasori !
YOU ARE READING
Minciuna
FanfictionSakura - ,, Si nu credeam ca tu vei fi , singura persoana pe care eu o voi putea iubi " Sasuke - ,, Si nu credeam ca tu vei sti , cum pe mine trebuie sa ma iubesti "