< Psyhologic Story > ( A Harry Styles F.F.). ÎNCHISĂ

Capitol 6 Misterul

După ultima ședință cu Harry,lucrurile au avut un curs bun. Următoare săptămână a venit mult mai pașnică și liniștitoare decât am crezut. Nu ma stresat nimic și nimeni,cea ce e o minune având în vedere persoanele cu care îmi petrec timpul. În gașca noastră nu exista săptămână în care unul dintre noi să nu fie dus la secție,sau cel puțin să nu comită ceva ilegal.

Orele mele la psiholog deveneau din ce in ce mai plăcute. Îmi plăcea că însfârșit aveam pe cineva care să mă asculte. Chiar dacă spuneam ce am mâncat aseară sau cum mă simt,el tot mă asculta. Asta era ce aveam nevoie.
Plusul care venea odata cu Harry ca fiind psihologul meu era că nu vorbea cu mine niciodată în termeni psihologici,vorbeam ca doi prieteni.

Am stabilit amândoi că programul va incepe de saptamana viitoare,luni,miercuri și vineri.
Sincer,mi-ar place mai mult daca ar fi de luni pana vineri,nu pentru că sunt innebunita de el,ci pentru că sunt dependentă de alinare.

Bine,poate și puțin de el.

Luni dimineață m-am trezit destul de entuziasmată. Vremea ținea cu mine,fiind una plăcută și călduroasă.
Mi-am luat un tricou alb larg,niște jeanși albaștri deschis rupți și geaca mea verde lungă până la coapse. Mi-am prins părul într-un coc lejer,apoi m-am accesorizat cu o pereche de ochelari de soare negri. Mi-am luat ghiozdanul mic în spate și am ieșit din cameră.

- Bună dimineața Rayie!îmi urează mama când ajung în bucătărie.

- Neața'.îi răspund trântindu-mă pe scaunul din fața mesei înșfăcând un măr din bolul cu fructe.

Familia mea era simplă. Eram fericiți și semănam cu o familie perfectă. Ei bine chiar eram. Eu trebuia să învăț mereu și să mă comport decent,pentru a nu îi face de râs. Tata e doctor iar mama e contabilă. Iar dacă vreun prieten de familie sau de a lor afla că fiica lor nu este o persoană bine crescută și cu un viitor bun,reputația lor avea de suferit. Mereu le-a păsat ce spun ceilalți despre ei, și nu ce cred ei însuși despre ei.
Așa că atunci când mergeam în vizită la ei sau veneu ei la noi,eu arătam mereu ca o păpușă de porțelan. Părul prins și haine mult prea scumpe și perfect călcate și amprentate,mă făceau să par snoaba care nu eram.

Chiar și după ce am crescut ei mi-au ales cursul vieții. A trebui să aleg dintre a urma doctoria sau economia,a doua variantă ma atras mai mult,care m-a făcut să îi urmez cariera mamei.
Mi-am dat seama că nu îmi place cea ce fac dar faptul că sunt în ultimul an de liceu m-am gândit să termin aici iar apoi văd unde dau. Poate la psihologie sau la literatură.

- Cum a fost săptămâna ta cu domnul Styles?mă întreabă mama scoțându-mă din amintirile mele.

Domnul Styles....sună așa ciudat acum că el mă pune să îi spun Harry.

- A fost bine.spun concentrându-mă pe mărul din fața mea.

- Te ajută măcar cu ceva?întreabă în timp ce își șterge mâinile de prosopul de bucătărie.

- Da,cred.

-Bun,pentru că mâine seara vor veni la cină familia Brison.

- Și ce legătură are asta cu mine?întreb,rugându-mă pentru ea să nu fie cea ce cred.

- Cum adica ce legătură? Vei veni și tu iar acea familie ne sunt prieteni buni,și nu trebuie să arătăm prost. Așa că m-am gândit,sau mai bine spus,am sperat ca acel psiholog să facă treabă bună cu tine.