Capitolul 7 ''Singura acasa''

1.7K 57 6
                                    

-Si daca tot suntem aici..toti trei , nu facem un sex in grup ? Intreaba tipa plina de entuziasm 

Pare genul de femeie care te face sa tremuri doar daca iti aruna o singura privire , severitatea se citea pe chipul ei . 

Simteam sa se rupe ceva in mine , ca ma paraseste ceva , o durere insuportabila imi devoreaza pantecele . 

Sangele curgea pe jos..facand o adevarata balta pe parchetul lui Joy . Ma tarai pana la usa intrarii , dar acolo puterile ma lasa ne putand sa ma misc , zaceam acolo. 

Nici o gura de oxigen nu mai vroiam , vroiam sa mor , era un sentiment pe care vroiam sa-l simt , sa simt cum patrunde moartea in mine.

Dupa cateva momente de agonie , negrul imi deruteaza privirea . 

                                                                                *

Deschid ochii si vad ochii sclipitori ai bunicii , infasurata in bratele ei , si cu paturica mea de matase alba , eram acasa , iar burtica imi chicotea de foame . 

Uitasem complet de copilul pe care il purtam in pantece , de saruturile lacome a lui Joy , de serile alea in care faceam dragoste , pura dragoste .

Dar parca nu-mi mai pasa , eram prea fericita langa bunica , era balsamul de care aveam eu nevoie , cea care imi aducea aminte de copilarie , dulcea copilarie din vata de zahar si guma . 

Zilele cu ea treceau uimitor de repede si frumos , mergeam in una din saptamani cu ea la balci , iar ea imi cumpara ca de fiecare data dulciuri si ma rasfata ca pe vechea Evelyn , cu parul legat in codite si cu fundite in par . 

Stau si privesc pe geamul aburit de ceata , si ma gandesc cum am crescut,,cum voi fi in viitor ..si cat de tare imi va lipsi copilasul ,lacrimile se preling pe obrazul meu rece , fara pic de roseata , sunt alba ca varul , iar mainile imi sunt vinetii . 

Desii nu mi-am vazut copilul ,  parca ii stiu trasaturile , fiecare detaliu..fiecare tesut al pielii .

Povara pe care o tineam in burta , m-a facut sa-mi fie dor..

Baiatul dupa care toate fetele tanjeau , e dor un idiot cu scula mare si creierul mic , minuscul !

 E sambata , iar bunica are de gand sa plece intr-o mica excursie , cu niste vechi prieteni..deci voi ramane singura acasa , iar ideea asta ma incanta a dracului de tare . 

Dimineata se anunta a fi plina de haine rascolite si imbibata de parfumul bunicii sa a miilor de deserturi puse in frigider , iar unele in cuptorul incins . Bagajele erau cu zecile , desi stateau doar 3 saptamani . Se pare ca bunica e o doamna cocheta cu bagajul mare . 

Stateam sprijinita de tocul usii molfaind un biscuite si pentru prima data zambind . Asteptam cu nerabdare sa plece bunica , nu pentru ca n-o iubesc  sau ca imi e antipatica , ci pentru ca aveam nevoie sa fiu si eu libera..macar cateva zile !

-Evelyn , telefonul e pe masa , mancare e peste tot i bucataria asta , nu da la nimeni drumul in casa , fara petreceri , fara baieti , fara..

-Da bunico , am inteles ! O intrerup eu razand . 

Ofteaza adanc .

-Te iubesc scumpo !  Ma ia in brate si ma strange cat poate de tare . 

Se aude zgomotul usii de la intrare un ''BUFF'' atat de frumos ! Singuratate !

Ma bucuram ca un copil idiot , pentru ca aveam atatea planuri..sa ma dezlantui cum vreau eu . 

Era deja ora unu dupa masa , iar un telefon se aude din bucatarie . 

Recunoaște!Where stories live. Discover now