*Perspectiva lui Marinette*
Ma trezesc dimineata,îmi fac rutina zilnică si pornesc sper scoala.Când ajung in clasa imaginea mi se deregleaz deoarece erau plini cu lacrimi.Chleo era in bratele lui Adrian!Atunci Alya intra in clasa si ma vede plângând.
-Marinette!Ce s-a intamplat?*ma intreaba aceasta ingrijorata*
-Uitate!*ii spun arătând cu degetul sper Adrian si Chleo*
-Off Marinette!
-Alya,eu ma duc acasa,ne vedem maine!
-Bine draga mea,vorbim mai tarziu!
Plec repede sper casa.Intru fara sa bag de seama ca parinti pe mei sunt si ei aici.Urc in camera mea si ma arunc in pat,cand deodată îmi suna telefonul.Era Adrian.
Convorbire telefonică
-Buna Marinette!Ce faci?
-Cum ai putut sa îmi faci asa ceva?
-Ce sa fac?*intreaba el neînțelegînd nimic*
-Nu pot sa cred ca mai ai si tupeul sa ma suni si sa te prefaci ca nu stii despre ce e vorba!*spun după care închid telefonul*
*Perspectiva lui Adrian*
-Marinette,Marinette?
Convorbire încheiată
Era prea tarziu.Marinette închisese deja telefonul.Nu inteleg de ce mi-a vorbit asa!?Este ora 16:00,trebuie sa ma întâlnesc cu Nino si Alya in parc.
Ajung in parc si ii vad pe cei doi stând pe o banca.
-Buna!Ce face...
Nici nu apuc sa termin întrebarea,caci Alya ma plesneste.
-Alya de ce ai facut asta?Ma doare!!
-Asta a fost pentru ce i-ai facut lui Marinette.Cum ai putut sa ii faci una ca ca asta?La bal erați împreună,si acum după ce s-a terminat anul scolar si acum esti cu Chleo?
-Stai,stai!Eu nu sunt cu Chleo,ci cu Marinette.Astăzi Chleo a venit si a sărit pe mine.Eu pe Marinette o iubesc nu pe Chleo.
-Va trebui sa ii explici si lui Marinette.Este suparata,nu a vrut sa vorbească cu nimeni.
Plec sper casa lui Marinette.Intru si ii salut pe părinți ei si plec sper camera ei.Acolo o vad pe pat înecată in lacrimi.Ma apropi de ea si o ating.Aceasta tresări.
-Buna Marinette!Ce cea ai vazut astăzi nu a fost....
-Adrian eu nu pot continua asa,eu te iubesc,mereu te-am iubit dar acum simt ca trebuie sa luam distanță.Îmi pare rău!
-Tu încerci sa spui ca vrei sa te despărți de mine!?Dar eu pe tine te iubesc,cu tine vreu sa fiu nu cu altcineva.
-Îmi pare rău Adrian,dar am luat deja o decizie!Daca ma iubesti respectami decizia.Acum te rog ,vreau sa fiu singura.
-Dar Mari....
-Vreau sa fiu singura Adrian!
In momentul ala inima îmi este ruptă in bucăți.Nu pot sa cred ca am pierdut-o.Ies pe usa casei ei si alerg spre un copac si incep sa plâng.Atunci simt o mana pe umărul meu.Ma întorc si era ........
*Hei!Îmi cer scuze pentru greseli,este in curs de editare!Sper sa va plac acest capitol.Va pup😘😘*
