Memories || Luke Hemmings

Chapter I - Am luat o decizie

Chapter I:Am luat o decizie

- Cara,e ora mesei.am auzit-o pe mătușa Anne strigându-mă de jos.
E a treia oară pe ziua de azi când mă pierd în gândurile mele pe care nici eu nu le înțeleg..Am inspirat adânc și am coborât jos unde mă aștepta Anne și James , iubitul mătușii mele. M-am așezat în liniște și am început să mă joc cu lingura în spaghete. Le simțeam privirile celor doi pe mine, facându-mă să mă agit mai rau. Am început să mănânc ca să scap din această situație care a devenit mult prea jenantă. Cand aproape am terminat l-am auzit pe James tușind, pregatindu-se pentru a spune ceva. Și chiar asta a și făcut.
- Deci,Cara,te-ai gândit la ce facultate vei merge acum cu terminarea liceului!?și a început .
-Amm..N-nu,nu prea. m-am auzit spunând după o pauză de 5 secundă
-James, nu o grăbi. Trebuie să aleagă cu grijă,ce îi place.
Și-au zâmbit unul altuia mai ceva ca o adolescentă după prima ei întâlnire.
-Eu..mă duc în camera mea. mă simțeam deja stânjenita să mă uit la ei cum își fac ochi dulci.
Am urcat grăbită scările și am intrat în cameră mea trantindu-ma în pat cu fața între perne. Am simțit o lacrimă curgandu-mi pe obraz la gândul ca părinții mei făceau asta dimineața, atunci o amintire mi-a fulgerat mintea.
~Flashback~
Stăteam la masă cu ai mei când tata s-a ridicat și a venit la mine.
- Succes la școală scumpo . mi-a spus sarutandu-mi ușor creștetul capului
-Și ție tati , la serviciu. am zâmbit ridicandu-mi privirea spre mama care se uita la tata cu ochi calzi și toată un zâmbet.
Am vazut-o pe mama că a venit lângă noi și ne-am îmbrățișat,o îmbrățișare de familie.
~End Flashback~
Fără să îmi dau seama deja plângeam în adevăratul sens al cuvântului, iar după mult timp m-am dus in baie pentru a face ceva ce nu am mai făcut de mult.Am inceput sa trasez linii subțiri pe mâna care acum era plină de sânge.
După zeci de minute petrecute plângând si plasând semne fără pic de regret pe mâini și pe picioare m-am târât în pat și am adormit fără să îmi dau seama.
***
Dimineața următoare m-am trezit cu o durere insuportabilă de cap din cauza lacrimilor vărsate cu o seara înainte , probabil ca am plâns și în somn deoarece perna era udă.
M-am dat leneșa jos din pat deplasându-mă până în baie unde mi-am făcut rutina mea obișnuită și coborând jos ca să iau micul dejun,nu înainte de a-mi lua un hanorac pe mine pentru ca James și Anne să nu observe micile semne.
Când am ajuns jos tot ce am găsit a fost un bilețel.
"Scumpo , eu cu James a trebuit să plecăm la birou de dimineață.Ți-am lăsat pe masă niște bani de pizza. Te iubim
-Anne xx "
Perfect.Acum mai sunt și singură acasă.Am tresărit când mi-am simțit telefonul vibrând insistent după multă vreme.Când am scos telefonul nu eram deloc mirată văzând ca cea care mă suna este chiar Maya, singura mea prietenă pe care am reușit să o fac să rămână lângă o ciudată în timpul liceului în LA.Cum în fiecare liceu există bisericuțe asa era si aici dar eu nu făceam parte din nici o bisericuță,inca îmi amintesc cum am cunoscut-o pe Maya.
~Flashback~
Era prima zi de liceu în LA. Am intrat tremurând în biroul directorului care m-a întâmpinat zambind.După ce mi-a zis toate reguleli care la mine în cap sunau ceva gen "Să nu bla bla bla , să faci bla bla bla și bla bla bla" mi-a înmânat un morman de cărți,orarul și o cheia micuță cu numărul 207 pe el.Am mers repede la dulapul meu și mi-am pus toate lucrurile urmand să mă îndrept spre cantină unde cum mă așteptăm erau deja formate bisericuțele.Mi-am învârtit rapid privirea prin sala plină de elevi și am zărit o masă goală intr-un colț și m-am dus glonț spre locul acela.
După 5 minute de stat și "savurând " un măr am simțit cum cineva mă bate ușor pe umăr.Când m-am întors în fața mea stătea o fată brunetă,destul de drăguță.
-Hei,am..te superi dacă stau și eu aici!?Peste tot este plin și mie una nu prea îmi place să stau cu ei. am auzit-o spunand vizibil emoționată.
- Sigur .. Nu ar strica puțină companie .. i-am zis eu zâmbind , ei aparandu-i un zâmbet timid pe față .
~End Flashback~
Wow .. Aia a fost prima dată când am vazut-o .. Ce schimbată e bruneta față de cum era atunci ..
De atunci suntem cele mai bune prietene , sau cel puțin așa cred .. Mereu am fost apropiate și am făcut multe lucruri împreună .

Dacă atunci cand am vazut-o prima dată am crezut că e timidă m-am înșelat .. Cum ne cunoșteam mai bine cu atât devenea mai nebună si mai ... ea .. Pe cand eu am rămas aceiași fată monotonă care strică cheful la toți si nici foarte frumoasă nu eram , nici acum nu sunt .. Mereu am crezut că mă asemăn cu Maya dar asta era in capul meu pentru că ea este o negresă brunetă cu ochi negrii , mult mai frumoasă ca mine , iar eu sunt mai albă ca laptele , șatena cu ochi caprui ..

Când mi-am dat seama că iar m-am pierdut în gândurile mele am luat telefonul și am apelat-o inapoi pe Maya care mi-a răspuns imediat ..
-Nu-mi spune .. Iar te-ai pierdut în gânduri .. am zambit stramb când am auzit , câteodată mă sperie când își dă seama ce fac sau la ce mă gândesc fără ca măcar să îi spun ..
-Mda .. Ce s-a întâmplat !?
-Pai .. Voiam să văd dacă te-ai decis cu referire la știi-tu-ce.
- Da Maya. Am luat o decizie ..

Hi guys ! Știu ca e scurt si plictisitor dar din capitolele urmatoare va deveni mai interesant.. Scuzați unele greșeli gramaticale .. O să revin cât de curând cu next-ul , până atunci mi-ar placea sa va citesc părerile .. Pups ♥