Sufăr din ce în ce mai tare în ultimul timp și mă rănesc singură. Desigur, tot nu cred că ceva m-ar putea ajuta să-mi schimp părerea despre moarte.
Am să dezvălui numele băiatului de care îmi place. El este cel care stă acolo și învârte cutitul în inimă. El se numește Kirito. Pentru el mi-ași da și viața(chiar aș face-o). Probabil nici până acum nu și-a dat seama cât rău mi-a făcut și la câte suferințe m-a supus fără intenție. Mereu am crezut că el și-a dat seama până acum că-l plac. Da' probabil este prea prost să-și dea seama (este prostul meu) chiar dacă nu mă sufără eu tot țin la el.
Cea mai bună prietenă a mea nu mă prea îțelege și nu gândește prea repede. Însă fără ea nu cred că aș rezista să stau la școală, deoarece ea a fost prima care a încercat să mă cunoască și cu ea mă înțeleg cel mai bine. Mă mir că încă mă suportă. Cred că nu există zi în care să nu țip la ea. De asta o apreciez mult.
Uneori am tendința să cânt la chitară atunci când sunt tristă.
Până și în ziua de astăzi este un mister pentru mine de ce alții îmi spus că-s ciudată. Cu ce le-am greșit?!
Deobicei oamenii dau apelative pentru a se apăra și presupun că mă consideră vreo viperă cu venin.
În mod normal nu-mi păsa de chestia asta. Dar în timp au transformat chestia asta într-o formă de torrură pentru mine. Dacă ar ști mama cât de mult sunt eu chinuită, nu m-ar mai pedepsi deloc.
CITEȘTI
Colțul Ei Întunecat
Romansa*Fără un nume. *Invizibilă. *Nimeni nu o vede, dar ea îi observă pe toți din colțul ei întunecat. *Ai crede că este doar o fantomă, o umbră, dar nu e așa. *Se ascunde de restul. *Vede și aude tot, dar nu se poate face auzită. *Îi place să vacă lucru...
