Confesiuni

"Hey micuta mea prietena"

"Ajung acasă.. cedez. Tot ce îmi doresc e să plec departe..departe în singurătate. Lacrimile îşi fac şi ele prezenţa ca deobicei..lama nu zice nimic. Deşi mă tentează şi simt nevoia să o fac ..plăcerea ei nu durează mult. Da toţi se schimbă..iar eu..eu nu mă regăsesc în nimic . Multe lacrimi cad. Nu au nevoie de nimeni.. Să îţi spun cum e cu aşa zisa prietenă lamă.. mhm..e plăcere,dar scumpo şi ea te trădează..şti când? Nu ai cum . Păi să îţi spun,dar nu ţi-o spun din perspectiva unei depresive..nu. Îţi spun că într-o zi vrei să zâmbeşti. Nu poţi. Îţi descoperi braţul şi plângi. Ce ai făcut ?.. Defapt ce îţi face prietena ta? Îţi spun eu..te ţine în tristeţe. Asta vrei? .. Da am trei semene pe mână cum ai vrea să îţi zâmbesc..când sufletul se zbate între lacrimi. Îmi ridic mâneca..şi le văd. Sunt aici! Încerc să imit un zâmbet în a mă calma..poate intr-o zi se vor închide.. Şi tot nu aş fi bine. Am încercat să mă adun,dar la cum îmi bate inima ..cedez. Nici asta nu pot să fac..mă gândesc la ea. ..Ea o micuţă care are nevoie de mine. Atât de inocentă că dacă aş ceda ..ar veni după mine"