Amalgam De Gânduri

10:16

Poveste originală scrisă la persoana a doua. O să pun diacriticele mai târziu.
Gen: Aventură

Ora 10 si 16. Vagonul gol... trenul si mai gol. Doar tu esti acolo... stand singur si privind pe geam in timp ce asculti melodii vechi si te gandesti la locurile pe care le vei vedea.
Intreaga lume va fi a ta. Odata ce vei ajunge acolo unde ti-ai propus nimic nu va mai conta. E visul tau de cand nu erai mai inalt decat masa din bucataria bunicii... cea careia i-ai promis ca-ti vei urma planul de a calatori in jurul lumii.

*

Ti harta in mana si te intrebi ce loc sa descoperi in continuare. Jumatate din harta este marcata cu X-uri (locuri pe care le-ai vazut deja).

*

Ai ajuns, dupa cateva zile grele, in varf.
Aproape ai fost zdrobit de o avalansa de pietre si ti-ai pierdut unul dintre degetele mici de la picioare.
E un munte imens, dar ai risca orice pentru acele momente de adrenalina pura si pentru o fotografie care va dura pe viata.
Amintirile inseamna totul atunci cand calatoresti singur si nu ai cu cine impartasi acele momente.

*

De jos, cascada nu parea atat de mare. Acum, insa, cand te afli la capatul superior al acesteia si te uiti in jos la apa aflata in picaj incepi sa-ti pui intrebari si sa te îndoiești de ideile tale.
Colegul tau de drumeție, pe care l-ai intalnit in satul din apropiere, iti face semn cu mana ca e gata sa faca poza.
Tragi aer adanc in piept si sari. Pentru o clipa simti ca zbori, dar apoi te afli in cadere libera... paralel cu apa. In cateva clipe corpul tau se afunda in lacul de la captul de jos al cascadei. Apa iti intra peste tot si crezi ca vei ramane sub ea pentru totdeauna, dar apoi pur si simplu te ridici si iesi la suprafata.
Chiar ai facut-o! Esti foarte entuziasmat. Incepi sa strigi si sa sari prin apa de fericire.

*

Nu stii cum, dar ai reusit sa o faci si pe asta. Te afli, teoretic, la captul lumii: inghetata Antarctica. Peisajul de un alb curat si strălucitor iti taie respiratia. Frigul iti pătrunde pana in maduva oaselor, dar nu-i dai importanta. Te simti exaltat. Esti gata pentru o noua aventura la limita. Esti pregatit pentru a simti din nou gustul adrenalinei.

*

Gheata se crapa din ce in ce mai mult si risti sa ramai prins in mijlocul lacului pe un mini-ghetar, care nu e cel mai rau lucru ce ti se poate intampla. Ai putea fi mancat de un leu de mare sau o morsa.
Te uiti in toate partile pentru a te asigura ca sania la care sunt legati caini este intr-un loc sigur... si este.
Iti faci curaj si te ridici in picioare. Dupa ce ti-ai capata stabilitatea cat de cat incepi sa sari... si tot sari de pe o bucata de gheata pe alta.
Erai aproape de sanie cand ai ratat. Piciorul tau a alunecat si ai cazut in apa inghetata. Incepi sa te agiti si incerci sa te urci pe ghetar. Aluneci. Ramai in apa. Incepi sa simti frigul. Ti-e somn. Apoi totul devine alb. Albul devine negru si toate simturile parca iti sunt blocate.
Ai intrat in starea de amorteala completa.

*

Ai reusit sa iti termini calatoria. Scopul vietii tale s-a implinit. Esti fericit si te simti mandru de ceea ce ai facut.
Au trecut cativa ani buni, dar esti multumit.
Ai pierdut sase degete de la picioare, o ureche si degetele mainii stângi, dar nu ai schimba pentru nimic in lume experientele calatoriei tale.
Acum ai o familie... o persoana pe care ai intalnit-o nu cu mult timp in urma si trei copii carora sa le arati pozele si sa le spui povestile.

*

Esti la mormântul bunicii tale. Ii multumesti pentru ca te-a sustinut pana la final. Ii povestesti prin ce ai trecut si despre familia ta. Ii lasi o floare si pleci.

*

Viata merge mai departe. Acum esti batran si privesti apusul singur. Persoana iubita a plecat de ceva vreme, dar tu stii ca te asteapta. Inchizi ochii si adormi.

*

Copiii tai au copiii lor care acum, asa cum faceai tu atunci cu bunica ta, iti spun visele si sperantele lor. Tu le zambesti si le povestesti aventurile tale.
Te uiti la toti si te simti mandru. Menirea ta in aceasta lume s-a incheiat.

*

Esti intr-un sicriu acum. Cei care au venit sa te conduca pe ultimul drum iti plang soarta, dar in adancul lor stiu ca menirea ta s-a incheiat si ca aveai nevoie de eliberarea mortii.

*

Ora 10 si 16. Vagonul este plin... trenul si mai plin. Esti acolo cu toti cei pe care i-ai cunoscut. Povestiti si spuneti glume la care rade toata lumea. Pe harta ta sunt marcate toate locurile... nu a mai ramas nimic de vizitat, dar stii ca la sfarsitul calatoriei te va astepta o noua viata. Calatoria este lunga, asa ca ai timp destul pentru a te satura de compania oferita de pasagerii trenului. Bunica ta e si ea acolo... iti zambeste duios. Cand te imbratiseaza esti din nou un copil mic. Zambesti. Calatoria ta de abia incepe.

Viata este o calatorie, dar moartea nu inseamna sfarsitul ei. Moartea iti schimba doar drumul pe care il urmezi. Viata trebuie traita la maxim... pe drumul ales de noi... inainte ca moartea sa ni-l schimbe.