Chanellia

Scris cu aur

Le-am mulţumit domnilor , i-am plătit , căci cred că asta şi aşteptau şi mi-am continuat ziua normal.
În următoarea zi , am luat un condei cu cerneală de aur şi am scris un bileţel : "Dove , diseară ne întîlnim în faţa lacului fermecat unde l-ai omorît pe Lucius Black, cu drag , al tău Dominic". Sper să cadă în capcană , i l-am strecurat în geantă şi am plecat fericită spre sala unde aveam să ţin un discurs. Dacă Întunericul era viu , păi eu pot să-l omor. Atunci măcar mă răzbun. L-am luat pe Gold(cîinele) lîngă mine şi am plecat spre sală. Aşteptam seara cu nerăbdare şi aveam o sete de nepotolit pentru răzbunare.
În sfîrşit ... a venit seara. Sunt mai mult ca pregătită. Am luat întruchiparea lui Dominic şi am plecat spre lac. Am aşteptat-o pe Dove , care arăta mai bine ca de obicei.
- Dove !
- Dominic , de ce mai chemat ?
- Vrei să spui , Chanellia !şi mi-am arătat adevărata faţă.
- Dark !?
- A venit timpul pentru răzbunare Vindicta !
- Pacificus !
- Ducet ad mortem !
- Nu !a exclamat cineva.
- Cine e ?
- Eu , Dominic ! Las-o !
- Dominic , e vorba de mine şi Dove , nu te băga !
- Nu înţelegi !
- Ce nu înţeleg , totul e clar !
-Eu o iubesc ! DA , aşa cum e ea , malefică.
- Poftim ?! Nu pot să cred că dintre toate ,doar ea îţi place .
- Mai bine omoară-mă pe mine , de cît pe ea!
- Nu ! Niciodată , am jurat să mă răzbun !
- Te rog , cer milă...
Mi-a cuprins duşmana şi i-a şoptit Totul o să fie bine ...
- Te rog ! De când a murit Lucius, eşti egoistă , pesimistă , rea şi rece , nu mai eşti TU !
În mîinile mele era pregătită o forţă imposibilă de descris , putea să distrugă orice. Ceva mă oprea să arunc în Dominic şi Dove. Am distrus forţa...nu mă simţeam capabilă de asta. Erau atît de fericiţi împreună.
- Şi noi mai putem fi fericiţi !am auzit o voce cunoscută.
Când m-am întors...era Lucius. Credeam că e o iluzie optică sau poate un rezultat al imaginaţiei mele...cine ştie.
-Lucius ?
- Ai făcut-o , m-ai readus la viaţă!şi m-a cumprins.
- Dar cum e posibil ? Potiunea a fost băută de Dove !
- Cred că ai adormit la partea când Saphira explica că sunt două metode : prima era potiunea , iar a doua puterea de a ierta. Tu, ai iertat-o , acum hai să-l distrugem odată şi pentru totdeauna!
- Cum facem asta ?
- Patru ! Părinţii noştri erau patru , aveau o putere inexplicabilă !
- Noi tot suntem patru !
- Exact !
Ne-am luat toţi patru de mîini şi am strigat Luxus en Pacificus. Toată apa din lac de ridică spre luna plină şi se evaporă.
L-am salvat , m-am salvat , i-am salvat. Suntem salvaţi ! Putem fi fericiţi !