Five Seconds Of Love; Byun Baekhyun

0.2 Nu E De Tine

-Din Perspectiva Lui Caitlyn-  
Chiar el, mergand linistit printre mesele cantinei. Nu puteam decat sa ma uit la el cum merge, si sa ma gandesc la visul pe care il avusesem in ora de engleza.
Jackson m-a vazut ca nu sunt atenta la explicatiile lui, asa ca s-a uitat in directia in care eu priveam. Desigur, l-a vazut pe el cum s-a asezat la masa unde toti coechipierii lui si majoretele stateau.
Ma uit mai atenta la tipa de langa Mark; sefa majoretelor, Amanda Rogers. Era de asteptat...
Ei sunt impreuna de cand i-am vazut prima data, adica acum trei ani... Relatia lor e asa stabila, inca ma intreb cum rezista unul cu altul...
-Kate?!Jackson ma striga incontinuu cu o voce aproape tipand. Si-a pocnit degetele in fata mea, numai pentru a ma trezi din gandurile mele.
-Hmm? Ce? Ce s-a intamplat?am spus eu, o suvita de par facandu-si aparitia pe fata mea.
-Mark Montgomery? Serios?a spus el autoritar uitandu-se curios la mine, fata lui fiind inclinata si privirea tinta spre mine; si-a intors din nou capul spre el, aruncand o privire la zambetul pe care il avea pe fata la vederea prietenului meu.
Mark se uita cumva ciudat spre masa unde noi stateam, dar nu imi pot da seama de ce... Jackson isi intoarse privirea inapoi spre mine, sprijinindu-se in coate, mai apoi lasandu-se pe spate si oftand lung.
-Nu stiu cum sa iti spun asta, dar nu e de tine!vocea lui groasa si-a facut iar aparitia, dar de data asta a parut ca vorbeste destul de plictisit.
-Cum adica nu e de mine?il intreb lasandu-ma pe spatele spatarului si incrucisandu-mi mainile.
-In primul rand, e periculos. A facut o fata sa planga nunai dintr-o privire. In al doilea rand, nu vreau sa te vad plangand dupa el, a spus el uitandu-se in ochii mei.
-Pf! Eu plangand?am spus aproape razand, ducandu-mi mana la gura pentru a-mi acoperi zambetul.
El isi pastra aceiasi fata, deci m-am oprit din ras si mi-am cerut scuze, uitandu-ma in jos.
Clopotelul se auzi, deci orele trebuiau sa inceapa in cel nai scurt timp. Cu o ultima privire, Jackson mi-a spus doar sa am grija la el, mai apoi plecand la prietenul lui, Kai.
Mi-am luat cartile si geanta si am plecat din cantina. M-am oprit la dulapul meu pentru a verifica ceva rapid, vazand ca sunt singura ramasa pe hol.
Cand am terminat, doua maini puternice m-au impins in dulap, speriindu-ma. Ma uit mai atenta cine este; par blond, ochi de vis, buze mari si rozalii. Tocmai acum am realizat ca este mult mai atragator de aproape...
Chiar daca eram topita dupa el, trebuia sa nu imi las sentimentele sa iasa la iveala.
-Ce vrei?am spus eu pe un ton suparat.
-Eu ce vreau? Sa nu te mai holbezi in halul ala la mine! Am incurcat-o azi din cauza ta!a spus el foarte serios, supararea citindui-se pe fata.
-Cum adica ai incurcat-o din cauza mea? Nu imi aduc aminte sa fi schimbat vreo vorba inainte...
Era adevarat... Oricat de mult l-as placea, nu am avut niciodata curajul sa intru in discutie cu el. Ori ma intimidam mult prea repede, ori pur si simplu, nu aveam despre ce sa discutam.
A zambit si s-a uitat in spate, fata lui schimbandu-se radical. M-a luat de mana si m-a tras dupa el, eu il intrebam mereu unde mergem si de ce fugim, dar el doar imi spunea sa tac.
Am iesit chiar din scoala, si a trebuit sa iesim din curtea scolii prin ploaie.
-Pentru ce am alergat atat? In plus, nu mai pot sa ajung la ora!am spus eu mai mult tipand la el, incercand sa gasesc o solutie pentru a nu ma ploua.

#needitat