Broken heart

Capitolul 3

-Bine ca s-a terminat ora, spune Anna, carandu-si tava cu mancare, cautand prin cantina o masa libera.

-Mie imi spui, a fost groaznic. M-am simtit orbil, m-am facut de ras. Spun, inchizandu-mi ochii si razand.

-Nu te-ai facut de ras... prea rau, era doar un exercitiu, spune satena luand un cartof in gura, razand si ea alaturi de mine.

Clopotelul anunta sfarsitul pauzei, eu indreptandu-ma spre clasa, alaturi de ceilalti elevi. Aveam istoria din nou, cu domnul Collins, ce minunat, spun in sinea mea, intrand in clasa.

-Buna ziua, copii, spune intrand grabit in clasa. Inainte de a incepe ora, as dori sa va spun ceva. Pentru ora viitoare-...

-Ne lasati sa stam acasa, spune un baiat din din ultima banca.

-Nu, James, daca m-ai lasa sa termin, ai stii. Pentru saptama viitoare aveti de facut un proiect, spune profesorul.

Toata clasa ofteaza, incepand sa vorbeasca intre ei.

-Va rog, liniste, acum sa stabilim echipele, Smith vei fii cu Green, Fall cu Mackezie, Hill cu Styles...

Stai, ce?! Fac un proiect cu Harry Styles?! Cred ca va bateti joc de mine. De ce el? Nu pot sa cred ca dintre toti baietii din clasa cu el am picat. Nu vreau sa fiu la aceeasi ora cu el si clar nu vreau sa fac un afurisit de proiect cu el. Harry are privirea atintita asupra mea si imi zambeste, facandu-mi cu mana. Imi dau ochii peste cap, facandu-ma mai comoda in banca mea. Imi inchid ochii pentru o fractiune de secunda, sperand ca este doar un vis urat si ca totul se intampla in mintea mea, dar nu este asa. Nu stiu ce ma face sa nu il suport. Poarte felul cum se imbracă, numai in negru, tatuajele, sau atitudinea lui de bad boy, care e usor atragatoare. Dar pur si simplu nu imi inspira nimic bun. Parca isi scoate in evidenta toata aroganta.

-Bun, acum ca am stabilit, sa ne intoarcem la lectie, spune incercand sa ii acopere pe elevii care acum nu mai erau atenti la ora.
Imi deschid telefonul, observand ca am un mesaj. Curioasa, apas pe iconita 'Mesaje'.
Mama: Am sa te iau eu de la scoala, te astept în pauza în fața scolii.
Il inchid, aruncandu-l pe undeva prin banca.

-Ora s-a terminat, sa nu uitati, saptamana viitoare va trebui sa prezentati proiectele, spune domnul Collins si iese din clasa.
Imi iau geanta si ma indrept spre iesirea scolii. Vad masina mamei si intru repede in ea.

-Buna mama, o salut si imi asez geanta pe bancheta din spate.

-Buna scumpo, spune aceasta si baga cheia in contact, scotand un sunet mic, apoi mama apasa pe pedale si goneste pe strada, alaturi de celelalte masini.

-Ai venit mai repede, constat eu

-Da, legat de asta...

-Mama, nu imi spune ca pleci din nou, in ultimele luni ai fost mai mult plecata decat ai stat acasa, spun, o urma de tristete simțindu-se in glasul meu.

- Stiu draga mea, dar nu am ce sa fac, spune, punandu-si o mana peste mana mea, pe care eu o retrag repede.

-Da, in fine, cand pleci? spun sprijinindu-mi capul de geam .

-Astazi, dupa ce te las pe tine acasa, ofteaza.

-De ce ai mai venit sa ma iei? Puteam sa merg pe jos.

-Stiu, dar am vrut sa mai petrec putin timp cu tine, inainte sa plec, imi spune si imi ofera o privire calda.

Prefer sa nu mai spun nimic, asteptand sa ajungem acasa. O lacrima se prelinge pe obrazul meu, dar o sterg repede cu dosul palmei. Nu vreau sa ma vada ca plang. Poate am fost putin dura cu ea. Pana la urma, ea imi vrea doar binele. Lucreaza de dimineata pana seara, pentru a avea grija de mine, pentru a-mi fii mie bine.