White Demon.

Capitolul III

"-Stiam eu ca esti gay ! Nu degeaba umbli mereu cu Eric. Prea va intelegeti si radeti impreuna !! reproseaza bruneta la adresa mea.
-Gura, Sierra ! Nu cred ca e problema ta ce aleg sa fac sau cu cine umblu, ii intorc iritat cuvintele.
-Hm.. Dar nu ai negat, deci am dreptate !! Hah!! Lume, Tylor e gay, e iubitul lui Eric !! tipa Sierra ultima parte, toti atintindu-si privirea asupra mea.
-Si care e problema ta, fetita?intreaba Eric, punandu-si bratul pe dupa gatul meu, apropiindu-se  foarte mult de fata mea. Am ramas stana de piatra, la acea reactie.
-Si uitati purul adevar, chiar in fata voastra ! Aveti acordul meu, gay-lor, spune fals induiosata, Sierra.
-Stai ! Ce?! Nu-i adev- "
"Trrr ! Trrr !", suna ceasul meu de pe noptiera, ce ma face sa tresar de-a binelea. Ma simt destul de buimac. Visul asta m-a luat pe nepregatite, iar totul e numai din vina nebunei aleia.
Hotarasc sa ma ridic din culcusul meu calduros , iar cand piciorul era sa atinga podeaua rece, ceva moale si pufos i-a luat-o inainte. Ma gandesc 2 secunde si ma sinchisesc sa vad ce era. Era Ted, eh.. doar el.
-Te-Teed !?!? Ce cauti tu acolo? Sar ca ars, si il iau imbrate, cerandu-mi scuze copilaros, jucariei mele.
Dupa ce simt ca am fost iertat, ma ridic si ma indrept agale spre dusul meu, apucand de halat si un prosop, in drum spre destinatie. Ajuns, arunc tot si intru sub dus, nevrand sa mai ies de acolo. Dar, impins de timpul limitat, ma scurg afara, lundu-mi direct halatul pe mine, dar fara sa uit a-mi sterge corpul de picaturile de apa, inainte. Intru in camera, si imi imbrac uniforma, imi bag mana prin par, o data, lasandu-l mai liber decat de obicei. Ma privesc in oglinda si vad ca sunt cam ciufulit. Apuc rucsacul si cobor lenes in bucatarie, pentru a-mi lua micul-de-jun. Acolo nu era nimeni, ci doar mancarea pregatita de mama si un bilet, pe care il deschid fara curiozitate : "Imi pare rau, fiule, dar a trebuit sa ajungem urgent la servici. Ti-am lasat micul-de-jun. Pofta buna si ai grija de tine." Ma asez pe scaunul rece si imi savurez in liniste omleta calduta, acompaniata de un pahar cu suc de mere verzi. "Hm.. Cred ca va ploua azi. Ma simt prea lenes si am o stare de somnolenta continua. Sa nu uit sa-mi iau umbrela cu mine. Si inca una pentru idiotul de Eric, care sigur va uita sau nu isi va da seama ca va ploua."
Dupa ce termin, spal vesela murdara si ma indrept spre iesire, dar nu inainte de a-mi lua umbrelele. Deschid usa si imi indrept privirea spre cerul incarcat de norii gri-albastrui, care se prezinta cu seriozitate. "Se pare ca am avut dreptate, va ploua."
Ma rasucesc sa incui usa si pornesc alene spre liceu. Era destul de linistit pe alei, cred ca datorita vremii ce i-a cam speriat.
In scurt timp, ajung in fata liceului. Simt ca, un fior imi strabate coloana vertebrala, cand ma gandesc la ce s-a intamplat, si ce urmeaza sa se intample. Ezitand putin timp, hotarasc sa intru pe acea poarta, impins de o posibila intarziere. Holurile liceului erau destul de pustii, semn ca mai erau 2 minute pana la inceputul orei. Ma grabesc si eu putin, iar in drum spre clasa, dau de Eric, ce se grabea, de asemenea. Ne salutam rapid si ne vedem de drum.
Ajung in clasa , si simt ca toata lumea ma priveste insistent. "O fi din cauza celor intamplate ieri?!" Ma asez in banca, iar imediat intra pe usa profesorul de matematica, semn ca am ajuns la limita. Caut caietul de matematica si observ ca nu il am. L-am uitat acasa, pe birou, dupa ce mi.am facut tema. Ah ! Mi-am uitat si ochelarii..
-Domnisorule, ce cauti in aceasta clasa? Nu te-am mai vazut pe aici. Cine esti ?  ma intreaba profesorul, curios.
-Huh ?! Dumneavoastra glumiti, nu-i asa ?! intreb foarte surprins de gluma nesarata a prof'ului.
-Nu este nicio gluma din partea mea. Dar, daca e din partea ta, vreau sa pleci, raspunde serios la intrebarea mea.
-Sunt Tylor, domn profesor, zic si eu serios.
-Nu, Tylor poarta ochelari si parul ii este mereu aranjat. Dar tu, nu pare sa fii Tylor, spune el putin nedumerit.
-Eu sunt. Mi-am uitat ochelarii pe noptiera si nu am reusit sa imi aranjez parul, deoarece eram in intarziere, incerc sa ii explic.
-Atunci, arata-mi caietul de matematica, cu tema pentru azi.
Fuck! Fuck! FUCK OFF ! Tocmai azi nu am caietul. Cat de idiot pot fi ?!
-Um.. Si pe ala l-am uitat acasa, pe birou, zic vinovat. Dar, o pot rezolva pe loc, deoarece am rezolvat-o o data si, inseamna ca o mai pot rezolva si a doua oara, zic increzator.
-Nu ma lua in ras, tinere. Asta inseamna tema nefacuta-
-O rezolv la tabla si, la cea mai mica greseala, imi puneti 3, pentru tema nefacuta.
-Hm.. Bine, s-a facut, imi spune cu un ranjet idiot, zic eu, pe fata.
Imi iau cartea si ma indrept spre tabla. Apuc o carioca si dau sa incep a scrie.
-Nu, nu. Da-mi cartea, iti dictez eu, spune viclean prof'ul.
Ii dau cartea si incepe sa-mi dicteze un cu totul alt exercitiu decat cele din tema noastra. La prima vedere nu parea greu, dar scriam si simteam ca nu se mai opreste din dictat, "Diavolul". Nu puteam sa-l las sa se simta bine si, dupa ce termina, privesc cateva secunde exercitiul si, incep a scrie. Scriu prima tabla si ma indrept spre a doua, pentru a-l putea finaliza. Termin, si ma indepartez pentru a-i permite privirii curioase a profesorului sa analizeze.
-E foarte bine, Tylor, imi spune el incantat. Poti pleca la loc si ai 10 pe ziua de azi, deoarece ai facut un exercitiu de nivel olimpic.
-Multumesc ! spun oarecum bucuros, si ma indrept spre locul meu.
In scurt timp, se suna de pauza, iar eu ma ridic lenes si ma indrept spre acoperisul cladirii, sa fiu putin singur. Pe holuri, fetele se uita uimite la mine, ca si cum as fi altcineva. Ma simt ciudat, nu-mi place. Ajuns pe acoperis, il intalnesc pe Eric, ce statea rezemat de un perete laturalnic al incaperii scarilor, fumand ganditor.
-Yo ! Ce faci aici, singur? il intreb curios pe acesta.
-Hei, Tylor. Doar ma gandesc.. Viata asta, chiar e nemiloasa, spune putin trist.
-Ce s-a intamplat? Ce-ai patit? intreb sperand ca imi va raspunde. Dar, mna.. stiu ca nu ne stim de mult timp si nu esti dator sa-mi raspunzi.
-Stiu, dar, in momentul asta, esti singurul apropiat mie, spune el, facandu-ma sa ma emotionez putin.
-Mhm..
-Pai, ei bine, eu nu pot merge 2 zile acasa, deoarece a venit tatal meu, care, pur si simplu nu ma inghite. Si ma gandesc ce sa fac. Nu am bani de hotel, iar prieteni, nici nu se pune problema.. Nu ii am, termina el trist, apoi, dupa o pauza, cred ca am sa raman in scoala.
-Idiotule, spun, dandu-i o palma dupa ceafa, eu cine, naiba, sunt ?! Vrei sa te bat ca sa-ti amintesc ?! Vei ramane la mine 2 zile. Oricum, ai mei se vor bucura cand te vor vedea, pentru ca mereu ma intreaba cand imi aduc un prieten acasa, spun cu un zambet mare pe fata.
-Dar, eu nu vreau sa fiu un deranj. Abia m-ai cunoscut si, deja faci un lucru asa impor-
-Taci, am zis. Azi vii la mine, si atat, zic hotarat, apoi continui, hai sa mergem, trebuie sa inceapa orele.
-Bine, Tylor si, multumesc !
Ii dau un mic branci cu cotul si, ne indreptam amandoi spre intrarea in scoala. Coboram scarile si, ne salutam rapid la despartire. Cand ajung la 10 metri de clasa mea, o vad pe printesa ingamfata cum imi paraseste clasa. Nu ma observa, incat sa spuna ceva, desi ma priveste destul de insistent, si isi vede de drum. Parca nu m-ar recunoaste. Intru, apoi ma indrept spre banca mea, ganditor. Privesc 1 minut obiectul de pe banca, apoi ma asez pe scaun si iau fularul meu intre maini. Mirosea a "ea" . Este curat si miroase asa de bine. Il apropii de fata, pentru a putea simti mai bine acel miros placut, dar totusi enervant. "Se pare ca poate fi si ea draguta, uneori. Nu cred ca i-ar sta rau daca ar fi mai politicoasa, din cand in cand". Iau fularul si il pun in rucsac si astept cuminte sa vina profa' de engleza, cu care voi avea 2 ore. Dupa ce apare in clasa, incepem sa citim si sa comentam "Romeo si Julieta" timp de 2 ore. Simteam ca innebunesc. Intr-un final, a sunat clopotelul de pauza, iar acum ma indrept spre cantina, cu Eric, pentru a-mi lua ceva de infulecat. Ca de obicei, foarte multa lume. Ma indrept spre tejghea cand aud ceva familiar din spate:
-Oho! Eric, ti-ai gasit marfa noua?! Gata, te-ai saturat de tocilar ?! spune batjocoritor respectiva.
-Sierra, vezi-ti de treaba, zice Eric. El este- cand ma intorc si o vad uitandu-se confuza la mine, il trag de maneca si ii fac semn sa taca.
-Cine este el? intreaba interesata Sierra, zambindu-mi. "OMG! Nu isi da seama cine sunt. Hm.. Muhahahaha !!"
-Ti-am starnit interesul, domnisoara?intreb amuzat.
-Poate ?! "Poate, poate...poate ?! Ba, esti nebun?! Tu stii ce inseamna asta? Tylor are sa se joace. Hehehee !!"
-Atunci, e un secret, spun afisand o fata jucausa, facandu-i semn din ochi. Ne mai vedem, Sierra, acum imi e foame.
-Stai, ce ?! N-..o aud deja de departe.
-Tylor, abia te-am recunoscut dimineata, dar asta..Ea e proasta, sau ce ?! spune amuzat Eric.
-Mnu stiu, dar am sa ma joc putin cu ea, pana isi va da seama, ii raspund increzator.
Mancam destul de repede, si plecam din sala de mese, spre clasele noastre. Pe parcurs, intalnesc privirea Sierrei, ce ma urmareste pana ii ies din aria vizuala. "Va fi foarte interesant..!" Ajung rapid in clasa si ma asez in banca, asteptand sa se termine mai repede orele.
Pe durata ultimilor 3 ore, nimic interesant nu s-a intamplat. Acum sunt in proces de strangere a lucrurilor pentru a pleca. Imi imbrac geaca si imi infasor fularul in jurul gatului, deoarece era frig, avand in vedere ca e februarie. In fereastra se loveau stropi puternici de ploaie, semn ca am avut dreptate in privinta vremii. Ajung la iesirea scolii, si il intalnesc pe Eric, ce avea cu el umbrela lui. "Oh! Serios?! Vreau sa fac si eu ceva frumos, iar tu iti iei umbrela?! Idiotule.."
-Yo ! Ma astepti de mult, Eric?
-Hei. Nu, doar ce am ajuns si eu acum un minut.
-Ok, hai sa mergem, spun scotandu-mi si eu umbrela.
-Yep.
Ne pregatim sa iesim, iar afara, sub adapostul de la intrare, o vad pe Sierra, privind ingandurata la picaturile ce loveau pamantul cu putere. Parca se gandea daca sa ramana pana se opreste, sau sa riste si sa plece in conditiile prezente. "Aici intervine tipul pentru care are un interes."
-Buna, Sierra! Ti-ai uitat cumva umbrela acasa? intreb eu cat de dragut pot.
-Mhm..rapunde privind intr-o parte.
-Pai, uite, ti-o imprumut pe a mea, spun eu. Am sa o folosesc pe-a lui Eric, impreuna cu el.
-Nu, n-as putea.. E vina mea ca nu am luat-o, desi stiam ca va ploua.
-Haide, nu vorbi prostii. E datoria mea, de cavaler, sa fac asta, spun putin glumet.
-Bine, merci mult, spune ea ganditoare, apucand umbrela.
Cand o apuca, imi prinde si degetul meu mic, lasandu-ma sa ii simt "gheata din corp". Cred ca ii este foarte frig, cred ca e de ceva timp aici. La contact, aceasta ma priveste cu ochii mari, si vazand ca are putina roseata in obraji-i albi, m-a uimit, intr-un fel. Imi iau fularul, din nou, de la gat, si i-l infasor in jurul gatului ei rece. Apoi, o salut si plec alaturi de Eric, ea doar uitandu-se la mine, in continuare, mirata.
-Serios?! De ce ai facut asta, Tylor? ma intreaba nedumerit, Eric.
-E jocul meu, idiotule, zic eu, scotandu-mi cealalta umbrela din rucsac. Hai mai repede, mi-e frig, si nu stau departe de scoala, spun in continuare, marind pasul.
-Ok, ciudatule! zice, mergand mai repede, ajungand in dreptul meu.
In scurt timp ajungem acasa, si Eric priveste uimit casa ce imi apartine. Ii fac semn sa ma urmeza, apoi imi scot cheile, deschizand usa. Intru, ma descalt si asez umbrela in suportul ei, facandu-i semn lui Eric, ce parea ca vede ceva SF,  sa faca acelasi lucru.
-Woohh !! Tu chiar stai aici? intreaba el, asezandu-si umbrela in acel suport. Este imens !
-Stai linistit ! E doar o casa normala, in care, cred ca vom sta temporar, spun nepasator. Haide sus, sa facem cate un dus, ne schimbam, si apoi pregatesc ceva de mancare. Si, nu iti face griji, am 3 bai si haine iti voi da eu.
-Bine ?! spune el, urmandu-ma.