M-am trezit cu un tipat. Acelasi vis. De fiecare data cand dorm, e acolo, bantuindu-ma in spatele pleoapelor inchise. M-am uitat la ceas. 5:05 dimineata, cifrele de un albastru rece straluceau catre mine. Am oftat. Nu vreau sa mai stau treaza inca o ora, dar in nici un caz nu ma pun sa ma culc, risc un déjà vu. Mi-am inchis alarma si am iesit din pat, cobornd silent pe scari si intrand in bucatarie ca sa mananc ceva.
"Te-ai trezit devreme?" A spus o voce din spatele meu. Am sarit, lingura din mana mea ajungand zgomotos pe jos.
"Shit," am mormait. Am luat lingura care inca tremura de la impactul cu podeaua de jos, intorcandu-ma catre Stefan. Stefan, admiratorul mamei, e un tip destul de tare. MAma cu el nu sunt casatoriti, nu, ei sunt doar impreuna. Cand "tatal" meu biologic a fugit cand eu aveam 4 ani si mama 20, Stefan a fost aici ca sa ne ajute . Acum am 18 ani si il consider pe el tatal meu, biologic sau nu.
"Sti, nu ar trebui sa injuri," A comentat Stefan, tornandu-si pentru el o cana de cafea, punandu-si niste zahar si frisca.
"Mamei tale nu ii place." Am pufnit.
"Te superi?" S-a ridicat. Stefan, la 35 de ani,nu e ca un caine batran. Ai putea sa-i dai 25 de ani si mama la 34, nu exista zi in care sa-i dai mai mult de 21.
Parintii mei sunt in pas cu moda, adolescentii si-ar dori parintii ca ei. Uneori e avantajos. La dracu', sunt cei mai buni parinti. Dar uneori mi-as dori sa la pese mai mult de mine.
Am luat cutia de cereale din camara, l-am salutat pe Stefan si m-am intors in camera mea.
Stefan era un soldat, mereu fiind relocat. Ultimii doi ani i-am petrecut intr-o casa uriasa la o baza in Londra. Familia noastra a adorat locul acela, am acolo foarte multi prieteni si un stil de viata de invidiat.
Dar in ultima luna, in ajunul zilei mele de nastere de 17 , totul s-a schimbat.
Casa a ars. Serra - sora mea de 6 ani-, lumea mea au ars cu ea
A ramas prinsa in epavele propriei camere , iar pompierii nu au putut sa o salveze, asa ca m-au salvat pe mine si pe parintii mei.
A fost vina mea.
Am alergat inspre camera ei cand am vazut flacarile.
Puteam sa o salvez. Credeam ca a iesit din casa.
Minute mai tarziu, am aflat ca nu era afara.
Speriata si singura, probabil s-a retras intr-un colt, strangandu-si ursuletul de plus la piept, in timp ce casa ardea.
Ar fi vrut sa ma aiba.
Am clipit des, alungand imaginile inrozitoare.
Ne-am mutat in Holmes Chapell , in Chesire. Urasc orasul asta, si toati locuitorii lui.
M-am nascut in Statele Unite . Cand aveam 6 ani , locuiam in San Francisco, adoram locul acela. Apoi mama si Stefan, au impachetat si au vrut sa viziteze toata Europa.
Luna in care am stat aici , am primit un calduros ” Bun venit” , cu priviri reci. Nou venitii sunt obicei sunt putin si sunt foarte bineveniti.
M-am dus spre dulapul meu. Casa in care stateam era mare, dar veche .
Satisfacuta de imaginea mea , mi-am prins parul repejor cu doua panglici identice.
Mi-am privit fata in oglinda. Lipsa somnului face minuni.
Mi-ati remarcat sarcasmul?
Aceasta este prima parte din primul capitol. Nu am putut sa traduc mai mult, ca sunt obosita. Azi am tradus si la Darcy... In fine. Maine postez continuare la acest capitol, si capitolul 2 .
CITEȘTI
The Styles Brothers - Română
FanfictionElena Campbell niciodata nu a dus-o bine. Dupa moartea iubitei sale surori mai mici si schimbarea locuintei inca proaspata in mintea ei, totul are sens pentru a se ascunde departe in lumea viselor, unde totul este mereu foarte usor. Asa-i? P.S. Ca...