Sigur am văzut ceva. Era chiar acolo. O fata? Nu stiu. Sigur este aici de câteva zile bune. Urmarindu-ma poate. Nu mă urmărește. Doar mă spionează. Serios? Ce gândire stupidă am!
Normal ca nu este nimeni în pădure. Sunt idioata.
Dar trece pe lânga geam de mai bine de o oră. Oare sa ies la "ea" să văd ce vrea?Ies din casă cu lanterna si încep să tip că o toantă, *de parcă ar ieși să vorbească cu mine*.
-Hei, e cineva? Dacă ai nevoie de ajutor, te ajut cu mare placere. spun speriată. Cine este acolo?
După un copac o fetiță cu salopeta, ochii roșii și niște răni adânci pe fata mă privea. Îngrozită de faptul că ar putea fii un fenomen straniu, îmi iau inima în dinți și fac pasi mărunți spre ea.
-Ești bine? Ce ți s-ar întâmplat? Ai nevoie de ajutor? *normal ca are nevoie de ajutor, idioato, nu vezi ca are sânge pe fata -spune gândul meu*..
Nu apuc să mai spun ceva, ca deja fetița îmi arată o față furioasă si o rupe la fugă.Nu stiu ce se intampla! Puteam să jur că eram singură în pădure. Acum ce se întâmplă am un musafir?
Un capitol scurt. Dar pot spune că interesant. Oare ce vrea fetița? Ce are de gând să facă? Ve-ti afla in următoarele capitole.
CITEȘTI
Singură în pădure
RandomSingurătatea e singurul sentiment care mă face să mă simt bine. O dată ce am terminat liceul, mi-am abandonat "familia". Adăpostindu-mă într-o căbănuță în mijlocul pădurii. Răul e aproape, îl simt. Poate nu sunt singura persoană din pădure.