Nopţi Înflăcărate

1.Un nou început

Dacă eşti nou pe profilul meu, te rog să nu-mi judeci cartea după primul capitol. Fiind prima mea carte nu e cine ştie ce. În primul capitol am grăbit acţiunea ce-i drept, aşa că vă rog să nu judecaţi cartea după un singur capitol. Îmi pare rău, dacă te deranjează asta. Lectură plăcută! 

  În sfârşit era aici. Chelsea o tânără de douăzeci de ani, rămânsese singură şi neajutorată, cu o soră mai mică pe cap. După doi ani de chin şi suferinţă s-a decis să se angajeze. Şi cum voia să plece din oraşul natal a decis să vină în Londra. După ce părinţii săi au murit, nu îşi mai găsea locul în Madrid, chiar dacă acolo se aflau prietenii ei.

Părinţii ei au murit acum doi ani într-un nenorocit de accident de maşină. Tatăl său conducea liniştit până când un tir s-a izbit de maşina lor... Voiau să meargă în vacanţă de unde urma să se întoarcă acasă toţi... Dar nu s-a mai întâmplat asta... Încercă să treacă peste, deşi îieste greu, trebuie să lupte pentru Ivy, care este încă un copil.

Astăzi mergea la firma familiei Smith pentru a se angaja. Spera să fie angajată, dar din câte înţelesese nepotul Barbarei, Darwin era foarte irascibil şi impertinent. Nu îi plăcea să judece oamenii după spusele altor persoane, de aceea nu prea credea ceea ce i se spusese înainte.

Păşeşte cu paşi mărunţi pe covorul verde din faţa firmei, ' Smith's Company'. Clădirea era înconjurată de un gard viu, miile de florice făceau gardul colorat. Afară nu se mai auze niciun zgomot. Doar zgomotul pe care tocurile ei le făceau. Ajunsă în clădire vede angajaţii cum se grăbeau. Se uită repede la ceasul negru de pe perete şi vede că limbile sale  indicau ora 08:27, mai avea fix trei minute până la întâlnirea cu posibilul viitor şef al său. Se îndreptă către secretară, o doamnă de aproximativ patruzeci şi cinci de ani cu ochi căprui şi păr şaten cu tentă de blond. Îmbrăcată într-un costum de catifea vişiniu asortat cu o pereche de pantofi cu toc negrii. La gât îi zăcea un colier perlat din mărgele. Un machiaj nu tocmai strident îi acompania perfect ţinuta. Pe sacou avea prins un ecuson cu numele ' Victoria Ruffo'. Femeia o zăreşte pe Chelsea şi i se adresează politicos:

—Dumneavoastră trebuie să fiţi Chelsea Martin, domnul Smith vă aşteaptă în biroul său, îizâmbeşte ea.

Tot ceea ce Chelsea reuşeşte să spună este un simplu 'mulţumesc'. Secretara o îndrumă spre o uşă de culoarea cireşului. Ciocăneşte de două ori şi intră pe uşă spunându-i şefului său că a ajuns, acesta îi spune să intre. Tânara păşeşte încet pe parcetul încăperii acesta având culoarea maro. Intrând în încăpere nasul îi este afundat de un  miros puternic de parfum bărbătesc. Camera era vopsită în alb şi negru, dându-i, astfel, un efect reto. O bibliotecă, nu tocmai mică, se afla pe partea cu uşa. În faţa ei erau nişte ferestre mari, care făceau camera luminoasă. Un tânăr bărbat era aştezat cu spatele la ea. Neoferindu-i posibilitatea de ai vedea trăsăturile. Enervată de acest lucru Chelsea se decise să vorbească. 

 —Bună ziua, domnule Smith. Spuse ea cu o voce enervant de calmă, privind încă scaunul negru din piele.

Domnul Smith se decise să se arate. Printr-o mişcare bruscă se întoarsă cu scaunul, analizând-o pe Chelsea. Ambii au rămas muţi când ochii lor au făcut contact. Darwin arata bine, ştia asta din miile de ziare în care apăruse, însă niciodată nu crezuse că arată atât de bine ca acum.  Muşchii îi erau bine lucraţi, pătrăţelele sale fiind proieminente, asta înseamna că face multe antrenamente. Era îmbrăcat într-un costum negru, o cămaşă albă, mult prea albă, ce părea nouă. O pereche de pantofi negrii îi erau încălţămintea. Chelsea rămânsese mută de priveliştea ce o avea. Îşi ridică  privirea şi văzu  o pereche de ochii verzi ca de jad  ce i se plimbau pe corp. Speriată de gesturile lui, tuşi zgomotos.