Se simte, mirosul morții, se simte, e ciudat, e tragic, și e chiar aici în Maneciu, trebuie sa facă cineva asta, suntem prea departe pentru a renunța! O voce interioară îmi tot șoptea de zile întregi "omoara-l, omoara-l ", ma înnebunea, eram debusolat puteam alege calea mai ușoară, sa un pe cineva sa facă asta. Dar de ce îmi tot spune sa îl omor? Ceva a scăpat de sub control de când Spiritus Nexus a fost creeat. Era aproape seară și aud din nou vocea lui, de data asta era întuneric în cameră asa ca puteam sa ii vad conturată privirea cu acei ochi de un rosu sângeriu ce exprima eternitatea lui. În anumite momente puteam sa vad și ceva din îmbrăcămintea lui, și aceasta tot de culoare roșie în special pălăria și acel palton lung până în pământ. Ii ardea privirea, și nu era tocmai flăcările pe care doream sa le văd, semăna cu focul iadului, ma tot intrebam ce îl deranjează, oare ce s-a schimbat, acum inspiră atât de multă teamă, sau poate îmi e dor mi-e de acele momente în care aveam control complet asupra lui. Acum e prea puternic pentru mine, m-am jucat și se pare ca acum am complicat lucrurile, dar avem un contract, trebuie sa respecte înțelegerea, doar eu l-am creeat. Eu ii ofer energie, el îmi oferă protecție, eu ii dau timp, el îmi dă putere. Iubesc sa am putere de convingere, el face tot ce ii cer cu o persoană pentru a obține ceea ce doresc. I-am dat tot ce are, o casă în care sa poată sa se odihnească, energie, suflete, un nume, cred ca Spiritus Nexus îl influențează, și îmi este teamă.
ALUCARD, demonul lui Zehel, poate puțin prea puternic pentru a fi ținut în frâu de un tânăr ca mine, dar ador sa am putere, trebuie sa reușesc, asa a fost mereu, am avut tot ce am vrut, nu a contat prin ce metode am obținut ce am dorit, Alucard a făcut multe lucruri sa se întâmple am vrut mereu sa îl fac mai puternic din cauza ca mereu Devon vroia sa aibă contact cu el, dar nu e asta momentul potrivit!Alucard: - Omoară-l!
Cu teama în glas am întrebat pe cine sa omor, de ce sa omor pe cineva? Ador sa vad oameni care suferă, dar niciodată sa omor vreunul.
Alucard: - Omoară-l!
Zehel: - Alucard, pe cine sa omor?
Alucard: - Omoară-l, o sa iti facă probleme!
De obicei micuțul meu demon cu ochii roșii nu spune multe, dar prin pactul nostru trebuie sa aibă grijă de mine, și știu ca are dreptate, de obicei are, când l-am creeat primul suflet folosit a fost al bunicului meu, am vrut sa ma asigur ca îmi oferă o buna protecție, și cel mai bun rezultat îl dă iubirea părintească, trebuie sa îmi dau seama repede...
Aprind lumina în casă pentru a ma pregăti de culcare dar tot nu a încetat, pe masa din coltul camerei, cea pe care eu aveam aranjat altarul și sub care țineam mereu o tabla Ouija au început sa se miște lumânărele, formau o sageata care indica tabla. Da, trebuie sa vorbesc mai deschis cu Alucard, îmi spune sa iau tabla ouija.
Pun mana pe telefon, am nevoie de ajutor nu pot face asta singur, răspunde Devon...
Devon: - Hei!
Zehel: - Am nevoie de tine!
Devon: - Nu ai avut mereu?
Zehel: - Sunt serios, e ceva cu care trebuie sa ma ajuți!
Devon: - Nu pot sa ies acum...
Zehel: - Spune-le părinților ca dormi la mine.
Devon: - Bine, bine!
Zehel: - Grăbește-te!
Devon: - Okay, bye!
Zehel: - Bye!
Asteptam ca pe jar sa apară Devon, sunt foarte curios și oarecum îmi e teamă, niciodată nu a făcut asa Alucard. Deodată aud un ciocănit puternic în ușă, trebuie sa fie Devon. Îl poftesc inauntru, aștept sa își lase încălțările și greaca la intrare apoi am început sa ii povestesc ce experiență ciudată am avut cu Alucard.
CITEȘTI
Zehel
ParanormalAll rights reserved. This book is a work of fiction. Any references to historical events, real people, or real locales are used fictitiously. Any resemblance to actual events, or persons, living or dead, is coincidental. All rights reserved. No par...