Aripi frânte- PROLOG

12 3 0
                                    

POVESTEA EI
M-am apropiat din ce în ce mai mult de marginea stâncii...
Acum...ori...niciodatã...Nu am sã-l iert niciodatã pe Adam , îmi spui cã mã iubeşti,iar apoi te cuplezi cu duşmana mea...
-Eva!glasul lui Adam îmi rãsuna în urechi.Eva vreau sã vorbesc cu tine ,vino aici.
-Adio...şopti ea încet ca pentru sine.
În secunda urmãtoare Eva Alexia Smith se aruncã de pe stâncã. Când apele reci ale râului au fãcut cunoştinţã cu trupul ei , Eva se linişti ştia sã înoate , dar nu vroia sã o facã .Curentul devenea don ce în ce m-ai puternic, canalul prin care trecea apa devenea din ce în ce mai îngust. Dintr-o datã fu izbitã de marginea stâncii...apoi totul deveni negru...

POVESTEA LUI
-Eva! Eva vreau sã vorbesc cu tine, vino aici.
,,Poate nu ne-a vãzut'' gândi el ,,cum sã nu vã vadã boule! De ce crezi cã a plecat plângând i-ai spus cã o iubeşti şi apoi te-a vãzut cum te sãrutai cu Scarlet."
-Adio...şopti ea încet ca pentru sine aruncâdu-se în gol.
-Nu!!Eva!!dar éra deja prea târziu, apele o îghiţiserã deja pe Eva...

Povestea unui ,,ÎNGERG"- EvaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum