Mamă, acum nu îmi mai poți tăia aripile

79 15 4
                                    

Pene pe pământul rece,
Și sânge ce rămâne împietrit
Fără să știi mi-ai luat rațiunea-ntre lame
Aripile-mi ce încă se zbat pe podeaua ce demoni îți naște,
Iar spatele meu rămâne însângerat și tu îl vezi
Îți înfigi unghiile în el să faci răni adânci
Să îmi spui că viață nu e că în vise și povești
Căci le-ai aruncat în foc...
Sângele ce se prelinge pe spatele de copil firav e încă cald
Iar cu fiecare picătură voi pierde ceva din mine
Însă voi renaște pe drum
Mère, ailes d'ange!
În ochi-ți lacrimi îți văd și șoptesc,
"De necontrolat!"
Venind pe lume, vii în viață mea,
Și nu că ocrotitor, ci că distrugător
Bei din inocență mea cu titlul tău
Și nu de înger ci de cuceritor
Dar...
"De necontrolat!"
Și mamă,
Acum nu îmi mai poți tăia aripile,
Căci sunt cerneală sub piele
Sunt tatuaj sacru.
Le desfac și voi zbură către etern și înapoi,
Mamă...

EroticUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum