Dinastia Muritoarei

Impacarea

Impacarea

      In timp ce tanara fata dormea,dup ace Olena si Sonia au fost izgonite din mintea fetei,acestea s-au dus la Dimitri si i-au spus ca trebuie sa vorbeasca ceva urgent.

-Ce s-a intamplat?o intreaba el ingrijorat.

-E legat de Ionela,ea…

Dar n-a mai fost nevie sa-i spus ca tanarul i-a citit gandurile.Imediat s-a intunecat la fata dar n-a comentat nimic.

-Te rog lasa-ne sa-ti explicam,i-a cerut Karolina sincer indurerata de faptul ca-si ranise fratele.

-Spuneti,le-a zis impasiv.

-Ne-a fost teama sa nu afleVladimir sis a va ucida,i-a zis Eva.Le-am spus ca orice-ar face tot veti ajunge impreuna.Veti trece prin multe incercari impreuna dar nimeni nu va reusi sa va desparta.

-Dar n-am vrut s-o credem pe bunica si am luat legatura cu ea in vis,ii explica Sonia

-I-am aratat ce s-ar intampla daca voi ati fi impreuna insa ea a sarit la Vladimir ca sa te salveze.I-a dat foc fara ca macar sa-l atinga,i-a zis Viktoria ingandurata.Nimeni n-a reusit asta…nici macar in vise.

-Stiu,raspunse el dur.Cand se enerveaza si nu vrea sa-i mai citesc gandurile ridica un fel scut in jurul ei si nu mai pot ajunge la ea.

-Va dati seama cat de periculoasa poate fi daca ajunge ca noi?ii intreaba Eva serioasa.Ea a reusit sa va izgoneasca din mintea ei,sa-l ucida pe rege in vis…nu va e clar?Se poate controla foarte bine,le mustra aceasta pe celelalte femei.

-Unde este acum?o intreaba Dimitri pe Viktria ingrijorat.

-Este la scoala in sala de informatica de la parter,i-a raspuns ea.

-Vino cu mine.

     Cei doi au plecat fara sa mai spuna ceva si,in cateva secunde au ajuns in fata liceului.Nu era nimeni in curtea scolii iar linistea si intunericul domneau in toata maretia lor peste liceu.

-Sa mergem!i-a zis el surorii sale care deja intra-se in curtea liceului.

-Ce vrei sa faci?l-a intrebat ea.

-S-o iau acasa,i-a spus el in timp ce deschidea usa fara sa faca cel mai mic zgomot.

   Cand au intrat inauntru toti dormeau pe saltele,numai intr-un colt mai retras se vedea o silueta mica,stand inghemuita.Era Ionela.Stia asta pentru ca-i simtea ritmul inimii batand incet,calm si linistitor.O privea indurerat caci isi amintise de o zi in care a ranit-o fara sa stie ca bunicul ei decedase cu o zi in urma.

      In acea zi,fata venise la scoala macheata pentru a masca cercurile mov ce i se formasera in jurul ochilor din cauza plansului.El,vazand-o asa,s-a dus la ea intr-o pauza in care erau singuri si i-a zis rautacios:

-Te-ai macheat ca sa nu vada fetele vanataia ca ti-a facut-o tatal tau?

-Dimitri,chiar n-am chef de tine azi,ii spuse ea abatuta.Lasa-ma in pace!

-Te doare adevarul,micuta muritoare?De ce te-a batut?Te-a prins cu un barbat in casa?Ce faceai cu el?Sau ar trebui sa intreb ce-i faceai?o intreba el apropiindu-se mult de ea.

Fata nu i-a raspuns asa ca baiatul continua cu ghicitul.La inceput a presupus ca a facut ceva ilegal si ca politia a batut-o ca sa spuna ce stia,ca tatal ei a realizat adevarul si ca a gonit-o de acasa pentru ca semana cu mama ei,ca este o prefacuta si multe alte banuieli care ar fi scoso din sarite pana acum si ar fi facut-o sa tipe la el,dar de data asta ea tacea si asculta tot ce avea el de spus in liniste.

La final,dupa ce termina cu trancanitul,observa ca fete-i curgeau lacrimile pe obraji.

-De ce plangi?cam stupida intrebarea dupa cate ii spusese dar s-a riscat s-o intrebe.